Mulţi oameni au aşteptat cu sufletul la gură CEx-ul de ieri al PSD-ului. Se aşteptau să vadă cum se reformează acest partid care în ulmii ani a produs atâta dezamăgire. Probabil sperau ca cel puţin să vadă aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie. Din păcate nu au văzut altceva decât aceeaşi Mărie, şi ca o culme a ironiei, cu aceeaşi pălărie. Viorica Dăncilă a fost ejectată de la conducerea PSD fără niciun fel de menajamente, în timp ce Bădălău care a produs mult mai grave  prejudicii de imagine partidului a fost înlăturat … de la ce ? De la o conducerea ilegitimă a partidului, locul său fiind suplinit de finul lui, Marian Mina, care cel puţin deocamdată va îndeplini întocmai şi la timp dispoziţiile date de naşul său de cununie.

Înainte de alegerile locale din 2016 am avut o discuţie cu un lider foarte important al PSD-ului giurgiuvean care printre altele îmi sugera să o las mai moale, că voi, şi produce o figură de stil, nu veţi ajunge niciodată acolo unde se întâlnesc vârful copacilor, acolo unde suntem noi, în timp ce voi, ceilalţi sunteţi obligaţi să trăiţi la baza copacilor bucurându-vă doar cu ce vă oferă în mărinimia lor copacii. Nu i-am răspuns, dar mă gândeam că vine o vreme când pădurarul le face un semn copacilor care au crescut prea mari şi prea umbroşi la umbra cărora nici ciulinii nu cresc, şi  pe care drujbistul urmează să-i taie. Pe atunci încă mai credeam, în naivitatea mea, în puterea justiţiei, neştiind la acea vreme că se pot  fura milioane de euro cu acte-n regulă.

După moţiunea de cenzură l-am sunat pe liderul partidului, acum aflat în opoziţie, cel cu care am vorbit înainte de alegerile locale din 2016, căruia i-am cerut părerea vis-à-vis de CEx-ul PSD.

Dacă vrei un răspuns reciteşte monologul lui Constantin Tănase şi ai să afli singur răspunsul la ce s-a întâmplat în CEx. Şi să mai ştii, mi-a mai spus politicianul, dacă încă nu ai aflat,  noi, politicienii  chiar dacă facem parte din partide diferite, şi cu atât mai mult dacă suntem din acelaşi partid, ne întălnim cu diverse ocazii, la diferite evenimente mondene unde soţia mea dansează cu adversarul meu politic, iar eu, la rândul meu dansez cu soţiile altor politicieni. Copiii noştri sunt prieteni, aşa că viaţa politică nu are nicio legătură cu viaţa noastră de zi cu zi, noi cel mult suntem adversari politici dar nu duşmani în afara vieţii politice. Foarte mulţi dintre noi suntem pieteni.

Îi mulţumesc politicianului că după 30 de ani mi s-a luminat mintea şi în sfârşit am înţeles că certurile şi jignirile pe care şi le adresează unul altuia  de la tribuna Parlamentului nu sunt altceva decât declaraţii politice, sau mai pe şleau spus, praf în ochii proştilor, în realitate ei fiind foarte  buni prieteni. Şi noi care în naivitatea noastră speram într-o reformare a clasei politice.

Şi pentru că mâine este Sfântul Nicolae profit de această ocazie să le urez tuturor celor care poartă acest nume sfânt un sincer: La mulţi ani ! Şi pentru delectare vă pun la dispoziţie spre lecturare celebrul monolog al lui Constantin Tănase:

Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!
Si cu asta ce-am făcut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem nouă guvernare,
Si cu asta ce-am făcut?

Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în săracie,
Si cu asta ce-am făcut?

Ia coruptia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare,
Si cu asta ce-am făcut?

Pentru-a câstiga o pâine,
Multi o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin tări străine,
Si cu asta ce-am făcut?

Traversăm ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe-accize,
Si cu asta ce-am făcut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Si cu asta ce-am făcut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Tara-i plină de vedete,
Si cu asta ce-am făcut?

Pleacă-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarăsi am votat ca prostii,
Si cu asta ce-am făcut?

Iată că după 70 de ani cele scrise  atunci de regretatul artist  trăim noi azi.

I.C.MANDU