Pregătește-ți cafeaua de rezervă: în noaptea de 28 spre 29 martie, România „sare” oficial peste ora 03:00, trimițându-ne direct la ora 04:00.

În noaptea de 28 spre 29 martie 2026, România face din nou „saltul în timp” spre ora de vară. Este acel moment anual în care, la ora 03:00, acele ceasornicului (sau algoritmii telefoanelor inteligente) sar direct la ora 04:00.

Rezultatul? O duminică de doar 23 de ore și o dimineață de luni care, pentru mulți, poate părea extrasă dintr-un film cu zombie. Însă, dincolo de clasica știre despre „pierderea unei ore de somn”, trecerea la ora de vară ascunde o istorie bizară, paradoxuri juridice și efecte biologice pe care puțini le anticipează.

Se schimbă ora și în 2026. Ce se întâmplă oficial în România

Conform Convenției fusurilor orare, România trece la ora de vară în ultima duminică a lunii martie. Această schimbare are un impact imediat asupra infrastructurii:

CFR Călători: Trenurile aflate în circulație între orele 03:00 și 04:00 vor înregistra o întârziere oficială de 60 de minute. Practic, ele pleacă la „vechea” oră 3 și ajung la destinație conform „noii” ore 4.

Dispozitivele digitale: Telefoanele, computerele și ceasurile de tip smartwatch se vor actualiza automat, cu condiția să aibă setată opțiunea „Set automatically”.

Când are loc următoarea schimbare de oră: Vom rămâne la acest regim orar până în ultima duminică din octombrie (25 octombrie 2026), când vom „recupera” ora pierdută.

Mitul lui Benjamin Franklin: O glumă luată prea în serios

Majoritatea manualelor îi atribuie lui Benjamin Franklin ideea orei de vară. Adevărul este mult mai amuzant: Franklin nu a propus niciodată serios schimbarea orei.

În 1784, în timp ce era ambasador la Paris, a scris un eseu satiric intitulat „An Economical Project”. Observând că soarele răsărea la ora 6 dimineața, în timp ce parizienii dormeau până la prânz și ardeau lumânări scumpe noaptea, Franklin a sugerat, în spirit de glumă, măsuri drastice pentru a-i trezi pe oameni:

• Impozitarea ferestrelor care au obloane ce blochează lumina soarelui.
• Raționalizarea lumânărilor.
• Tragerea cu tunul pe străzi la răsărit pentru a forța populația să deschidă ochii.

Propunerea modernă, cea pe care o aplicăm azi, a venit abia în 1895 de la un entomolog neozeelandez, George Hudson.

Motivul lui? Voia mai multă lumină după programul de muncă pentru a colecta insecte. Așadar, le datorăm oboseala noastră de luni dimineață pasiunii unui om pentru gândaci.