Nadia Comăneci s-a născut pe 12 noiembrie 1961, la Onești, în județul Bacău.

În palmaresul Nadiei Comăneci strălucesc cinci medalii olimpice de aur, două de aur la Mondiale şi nouă de aur la Europene. Numărul total al medaliilor câştigate de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale şi Campionatele Europene se ridică la 25, din care 16 de aur. Este considerată una dintre cele mai bune sportive din secolul trecut şi printre cele mai mari gimnaste ale lumii.

Nadia a început gimnastica la vârsta de 5 ani, fiind selecționată de antrenorul Marcel Duncan și legitimată la AS Flacăra Onești.

Din 1971, a fost antrenată de Bela și Martha Karolyi. La vârsta de 11 ani, câştigă primul său titlu de campioană naţională absolută, iar la 11 ani şi jumătate concurează la categoria „maestre”, unde ocupă locul al treilea. La Campionatele Internaţionale de Gimnastică ale României, din 1973, cucereşte cinci medalii de aur. În 1974, obţine primul mare succes peste hotare, câştigând locul I la individual compus, în cadrul Concursului „Prietenia” de la Gera (Republica Democrată Germană). La Campionatul European din 1975, de la Skien (Norvegia), la vârsta de numai 14 ani, are o prestaţie excelentă, cucerind 4 medalii de aur – la individual compus, sărituri, paralele, bârnă şi medalia de argint la sol. În 1975, participă la Turneul Campioanelor de la Londra unde, pe podiumul de la Empire Pool, cucereşte trofeul competiţiei.

Este supranumită „Zâna de la Montreal”, după ce, în 1976, a obţinut titlul olimpic absolut, cucerind trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), una de bronz (sol) şi argint cu echipa, la Jocurile Olimpice din oraşul canadian. Este prima gimnastă din istorie căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (de şapte ori).

La ediţia din 1977 a „europenelor” de la Praga, se clasează pe locul I, la individual compus şi la paralele, şi pe locul II la sărituri, gimnastele românce fiind nevoite să părăsească competiţia, la jumătatea finalelor pe aparate (din cauza incorectitudinilor de arbitraj la proba de sărituri).

La Campionatul Mondial (CM) din 1978, de la Strasbourg (Franţa), cucereşte prima medalie de aur la bârnă – obţinută la „mondiale” – pentru gimnastica românească şi două medalii de argint, la sărituri şi cu echipa.

La Copenhaga, în 1979, cucereşte trei titluri de campioană europeană, la individual compus, sărituri şi la sol, medalia de bronz, la bârnă, şi locul IV, la paralele. Cucerind de trei ori consecutiv titlul de campioană continentală, intră definitiv în posesia „Cupei Europei”, fiind prima gimnastă din Europa care reuşea această performanţă. În 1979, la „Cupa Mondială”, desfăşurată la Tokio (Japonia), se clasează pe locul I la sol şi la sărituri, pe locul II, la bârnă, şi pe locul III, la individual compus.

Campioană europeană absolută la Praga (1977) şi Copenhaga (1979). La Jocurile Olimpice de la Moscova (1980) a cucerit două titluri, la bârnă şi sol, şi două medalii de argint, la individual compus şi cu echipa. S-a clasat a doua la individual compus după sovietica Elena Davîdova, când a fost nevoită să aştepte pentru notare mai bine de o jumătate de oră, până ce Davîdova şi-a încheiat exerciţiul.

S-a retras din activitatea competiţională la 6 mai 1984, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, unde a fost organizată gala de adio a gimnastei şi a fost premiată cu Ordinul Olimpic „Colanul de argint” din partea preşedintelui de atunci al Comitetului Internaţional Olimpic, Juan Antonio Samaranch.

Nadia Comăneci este considerată o gimnastă perfectă, un adevărat fenomen, impunându-se prin graţie, precizie, armonie, simţ artistic, amplitudine şi îndrăzneală în abordarea unor elemente de mare dificultate. S-a scris despre ea că reprezintă desăvârşirea în sportul pe care-l practică, fiind, totodată, o gimnastă încântătoare şi uimitor de expresivă, strălucitoare şi plină de temperament, care a adus o notă deosebită, originală nu doar în acrobatică.

In prezent, Nadia Comăneci este implicată în mai multe proiecte caritabile legate în principal de ajutorarea copiilor din zonele defavorizate ale Terrei.

Surse:                                                                                                                

-Chirilă, Ioan, ” Nadia”, Bucureşti : Editura Sport-Turism, 1977

-Dimitriu, D., ”Nadia Comăneci și echipa de aur”, Bucureşti : Editura Sport –Turism, 1976

-”Nadia Comăneci : album”, București : Editura Sport-Turism , 1977

–https://www.agerpres.ro/…/o-personalitate-pe-zi-nadia…

Foto: volume din colecțiile Bibliotecii Județene „I.A. Bassarabescu” Giurgiu

Marilena Dumitrică, bibliotecar