Rata inflației la nivelul Uniunii Europene a urcat în februarie 2026 la 2,1%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția vine după un nivel de 2,0% în ianuarie și confirmă tendințele diferite între statele membre. România continuă să ocupe primul loc în clasamentul inflației, cu o rată semnificativ peste media europeană.

Rata inflației în UE crește la 2,1%. Danemarca și Cipru au sub 1%, România depășește 8%

Rata inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o ușoară accelerare în februarie 2026, ajungând la 2,1%, conform datelor oficiale. Această evoluție marchează o creștere față de luna precedentă, când indicatorul se situa la 2,0%, dar rămâne sub nivelul de 2,7% consemnat în aceeași perioadă a anului trecut.

Diferențele dintre statele membre rămân însă semnificative. Cele mai reduse valori ale inflației au fost raportate în Danemarca, cu 0,5%, Cipru, cu 0,9%, și Cehia, unde rata a fost de 1,0%.

La polul opus, România continuă să conducă clasamentul european, cu o rată de 8,3%, urmată de Slovacia, cu 4,0%, și Croația, cu 3,9%.

Comparativ cu ianuarie 2026, situația este eterogenă în Uniunea Europeană: inflația anuală a scăzut în unsprezece state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în douăsprezece. Aceste evoluții reflectă presiunile diferite din economiile naționale și impactul variabil al costurilor energetice și al serviciilor.

În structura inflației din zona euro, serviciile au avut cea mai mare contribuție, adăugând 1,54 puncte procentuale la rata anuală. Alimentele, alcoolul și tutunul au contribuit cu 0,48 puncte procentuale, iar bunurile industriale neenergetice cu 0,17 puncte procentuale. În schimb, energia a avut un efect de temperare, reducând inflația cu 0,30 puncte procentuale.

Zona euro se apropie de ținta BCE, dar inflația de bază rămâne ridicată

În zona euro, rata anuală a inflației a crescut la 1,9% în februarie, de la 1,7% în luna precedentă, apropiindu-se de obiectivul de 2% stabilit pe termen mediu de Banca Centrală Europeană. Această evoluție sugerează o stabilizare graduală a prețurilor, însă dinamica internă rămâne complexă.

Principalele surse ale creșterii inflației sunt în continuare serviciile, care au avut cea mai mare contribuție, urmate de alimente, alcool și tutun. În același timp, scăderea prețurilor la energie a acționat ca un factor de temperare, limitând avansul general al inflației.

Un indicator esențial urmărit de Banca Centrală Europeană este inflația de bază, care exclude componentele volatile. Acest indicator a crescut la 2,4% în februarie, de la 2,2% în ianuarie, semnalând presiuni persistente în economie, în special în sectorul serviciilor.

Aceste date indică faptul că, deși inflația generală se apropie de ținta BCE, procesul de stabilizare nu este complet, iar riscurile legate de creșterea prețurilor rămân relevante pentru politica monetară.

România, în continuare pe primul loc: scădere ușoară, dar nivel ridicat al prețurilor

În România, rata inflației rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, în ciuda unei ușoare scăderi. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că inflația anuală a coborât la 9,31% în februarie, de la 9,62% în ianuarie.

Creșterile de prețuri au fost cele mai accentuate în sectorul serviciilor, unde s-a înregistrat un avans de 11,37%. Mărfurile nealimentare au consemnat o creștere de 9,41%, iar produsele alimentare au avut un avans de 7,89%, ceea ce evidențiază presiunile extinse din economie.

La nivel lunar, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,59% în februarie față de ianuarie 2026. De la începutul anului, inflația cumulată a ajuns la 1,5%, iar rata medie a creșterii prețurilor în ultimele 12 luni s-a situat la 8,1%.

Conform indicatorului armonizat utilizat la nivel european, rata inflației în România a fost de 8,3% în februarie 2026, iar media ultimelor 12 luni a atins 7,3%. Aceste valori mențin România în fruntea clasamentului european.

Banca Națională a României estimează că inflația va ajunge la 3,9% la finalul anului 2026, în creștere față de prognoza anterioară de 3,7%. Pentru finalul anului 2027, instituția anticipează o scădere la 2,7%, guvernatorul Mugur Isărescu subliniind că traiectoria descendentă va continua, dar într-un ritm gradual.

Sursa: Capital.ro