„Într-o casă modestă de pe strada Oinac, situată în spatele pieței comerciale a orașului Giurgiu, s-a născut în ziua de Sf. Dumitru a anului 1877 cel ce avea să devină poetul și publicistul Dimitrie Karnabatt.” De obârșie bulgărească, tatăl lui Karnabatt se numea Paraschiv; mama, Ioana, purtase numele Cernat înainte de căsătorie. Copilăria îi este marcată de prezența Dunării și de portul de „pitoresc oriental”. Fiul urmează școala mai întâi în orașul natal, după care este înscris, pentru a face ultima clasă, la Gimnaziul „Ion Maiorescu” din București. La liceul particular „Sf. Gheorghe”, renumit pentru severitatea lui, îl va avea ca director pe Anghel Demetriescu, iar ca profesor pe A.I. Odobescu. Se înscrie la Facultatea de Drept, dar din motive neclare, rămâne cu studiile juridice neterminate. Între timp, se afirmă ca om de condei, în anul 1911 fiind cooptat în Societatea Scriitorilor Români. Debutează ca poet simbolist în „Literatorul” lui Macedonski.

Va desfășura o activitate publicistică intensă și de bună calitate, apreciată de confrați și public, semnând, uneori, cu pseudonimele: D. Karr, Diodor, Censor, Pierrot, Don Ramiro, Tristan. Publicistica lui Karnabatt este aceea a unui risipitor: articole, reportaje, anchete și interviuri, comentarii literare, cronici plastice și dramatice, impresii de drum, schițe portretistice. Karnabatt a fost unul dintre reprezentanții minori ai simbolismului românesc. Este, de asemenea, amintit ca soț și, pentru un timp, partenerul literar al scriitoarei Lucrezzia Karnabatt. A contribuit periodic la ziarul „Seara” și a colaborat la: „Revista literară”, „Românul literar”, „Flacăra”, „Renașterea”, „Revista idealistă”, „Insula”, „Adevărul literar” etc. Cunoscător al limbilor străine, Karnabatt a tradus și prefațat o serie de lucrări. A călătorit în Italia. Cea mai interesantă carte a lui Karnabatt este „Boema de altădată”, carte memorialistică având un capitol în care-și descrie copilăria petrecută în orașul dunărean până la optsprezece ani.

Colecția „Biblioteca giurgiuveană” a debutat chiar cu acest volum. „Cartea conține pagini de cald umor, iar atunci când apare, rareori ironia este îndreptată numai înspre obtuzitatea celor care n-au reușit, dar nici nu și-au propus, să înțeleagă, sensurile adânci ale boemiei acelor vremuri. Boema era doar o mască, purtată din demnitatea și îndrăzneala de-a visa a unor oameni sărmani, viețuind doar cu și pentru bucuria de a-și transforma în artă minunatele himere care-i bântuiau. […] D. Karnabatt reușește să creeze, cu mijloacele simple ale gazetarului ce-și respectă condiția de condeier, ancorat în realitate, o carte de atmosferă […] În paginile dedicate orașului natal, Giurgiu, dar mai ales cele în care își rememorează anii copilăriei petrecute pe malul unui fluviu, a cărui poezie i-a rămas întipărită în suflet, sugerează, o dată în plus, că avem în față însemnările unui poet autentic, ce merită a fi redescoperit și valorificat editorial așa cum se cuvine.” (Dan Mucenic)

Surse:                                                                               

– „Dicționarul general al literaturii române”. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic, 2005. p.764-766;

– KARNABATT, D. „Boema de altădată”. Giurgiu: Editura pentru Sport, 2014. 170 p;

– ȘTEFAN, Elena. „Asalt spre crestele destinului”. Giurgiu: Editura Cronos, 2006. p.171-172;

– https://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Karnabatt

.

Foto: volume din colecțiile Bibliotecii Județene „I.A. Bassarabescu” Giurgiu, Sala de lectură

Material realizat de Elena Burcin, bibliotecar