Taxa pe valoarea adăugată se reduce luni de la 24% la 9% pentru alimente, băuturi nealcoolice, animale-păsări vii, seminţe-plante şi ingrediente pentru prepararea alimentelor, iar preţurile produselor ar trebui să scadă cu 12%, marii retaileri anunţând că vor transfera integral diferenţa clienţilor. Teoretic, de azi, o gospodărie va cheltui, în medie, cu 87 de lei mai puţin pe mâncare, dacă reducerea TVA cu 15 puncte procentuale la alimente va fi transferată integral în preţul mâncării. Marii câştigători ai reducerii TVA la alimente de la 1 iunie, de la 24% la 9% vor fi retailerii, ale căror afaceri ar putea primi un impuls semnificativ,estimat la 15-20%, potrivit unei analize KeysFin.

Reducerea TVA este aplicată, în principal, pentru lapte şi produse lactate, ouă de păsări, animale şi păsări vii (domestice) destinate consumului alimentar sau producerii de alimente, carne şi organe, peşte, crustacee, moluşte, miere naturală şi alte produse comestibile de provenienţă animală, fructe, legume, plante, rădăcini şi tuberculi comestibile, plante vii utilizate ca alimente sau materii prime pentru acestea, cafea, ceai, mate şi mirodenii, cereale (cu excepţia celor pentru însămânţare) şi băuturi nealcoolice.

În această categorie mai intră produsele de morărit şi panificaţie, care beneficiază de TVA de 9% din septembrie 2013.

Spre exemplu, dacă pentru o bucată de caşcaval de 250 grame, cu preţul de 10 lei fără TVA, clienţii plăteau 12,4 lei cu TVA de 24%, de luni vor plăti 10,9 lei, economisind 1,5 lei.

Unii români s-au dus de la miezul nopţii la cumpărături, pentru a profita de noile preţuri, relateazăŞtirile Pro TV, care citează câteva dintre reacţiile acestor români:  „Am văzut că sunt un pic mai ieftine şi atunci am luat, se vede diferenţa”, le-a spus Ionela reporterilor. „E foarte bine, mai ales că ne rămâne un ban în plus în buzunar, în zilele astea sunt salariile cum sunt, chiar e convenabil, mai ales că pot să iau ceva la copii”, a spus şi Loredana.

Cum se aplică reducerea TVA

Cota redusă de TVA se va aplica pe tot lanţul economic, de la producţie până la vânzarea către consumatorul final, de către toţi furnizorii, indiferent dacă sunt producători sau comercianţi, potrivit normelor de aplicare a măsurii fiscale.

Dacă un producător agricol vinde fructe unui comerciant, va aplica cota TVA de 9%, la fel ca şi comerciantul atunci când le vinde mai departe, indiferent de destinaţia ulterioară a fructelor, fie că sunt utilizate ca alimente, fie ca materie primă pentru dulceaţă, compoturi sau producţia de alcool.

În cazul comercializării unor pachete care conţin atât produse alimentare (TVA 9%), cât şi nealimentare (TVA 24%), la un preţ total, se va aplica TVA diferenţiat pentru calculul costului, în măsura în care bunurile pot fi separate, altfel fiind aplicată TVA de 24% la valoarea totală a pachetului.

De TVA de 9% beneficiază şi serviciile de alimentaţie publică pentru categoriile specificate de produse.

Dacă un restaurant vinde şi mâncare pentru a fi servită în afara locaţiei, activitatea nu este considerată prestare de servicii de restaurant, ci livrare de bunuri, dar pentru care se aplică TVA de 9%, inclusiv pentru caserola sau paharele în care sunt servite alimentele sau băuturile nealcoolice, chiar dacă costul acestora ar fi evidenţiar ositive pe bonul fiscal. În acest caz se consideră că livrarea alimentelor este livrarea principală care atrage după sine aceeaşi cotă de TVA livrării caserolei sau a paharului, acestea fiind livrări accesorii, nu un scop în sine pentru client, se explică în normele de aplicare.

Cumpărătorii ar trebui să găsească noile preţuri semnalizate la raft, iar pe bonul fiscal vor putea citi, sub totalul de plată, cât a însumat TVA de 9% şi cât cea de 24% (în cazul produselor cu cotă standard).

Mai mulţi retaileri au anunţat că vor reflecta în totalitate reducerea TVA în costul produselor, după ce Asociaţia Marilor Reţele Comerciale le-a recomandat membrilor să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru ca scăderea TVA să se regăsească în preţul la raft, în condiţiile în care comercianţii au fost acuzaţi de creşterea artificială a preţurilor.

Presa a relatat că mari lanţuri de magazine ar fi majorat preţurile la diferite alimente cu până la 30%, înainte de reducerea taxei, iar premierul Victor Ponta a reacţionat spunând că Guvernul nu poate îngheţa preţurile la mărfurile din magazine, dar poate introduce măsuri constituţionale şi europene, precum taxe speciale foarte mari, în cazul în care comercianţii nu scad preţurile la raft după diminuarea TVA.

El a cerut ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să verifice atent situaţia preţurilor din magazine. Un raport analizat la începutul lunii mai de Guvern privind preţurile la alimente din marile magazine nu prezintă informaţii legate de creşterea acestora înainte de diminuarea TVA.

Consiliul Concurenţei a avertizat retailerii că va verifica la nivel naţional evoluţia preţurilor şi după reducerea cotei, pentru a vedea dacă efectul este menţinut în timp.

Promisiunile retailerilor

Astfel, Cora România s-a angajat că va afişa în toate magazinele atât preţul vechi (cu TVA de 24%), cât şi pe cel nou (TVA de 9%). Totodată, va indica modul în care preţurile vor scădea cu 12,09%, costul unui produs cu valoarea de bază de 1 leu, spre exemplu, reducându-se de la 1,24 lei la 1,09 lei, ositivee cu 0,15 lei.

Carrefour a anunţat la începutul lunii mai că a “îngheţat” preţurile produselor supuse reducerii TVA la 9%, cu excepţia promoţiilor, iar de la 28 mai a început să aplice în avans măsura pentru unele produse, introducând noi categorii în fiecare zi, până la 1 iunie.

De asemenea, Kaufland a comunicat că a scăzut în avans preţurile, de la 26 mai, în cazul anumitor sortimente de produse, iar reducerea TVA va fi transferată în totalitate clientului, de luni, pentru toate articolele vizate. În plus, până la sfârşitul lunii iulie, preţurile la alimente şi băuturi nealcoolice nu vor fi majorate, cu excepţia articolelor promoţionale, care vor reveni la preţurile anterioare după încheierea promoţiei.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, este convins că efectele măsurii fiscale se vor simţi de luni în preţuri, sperând la un transfer cât mai mare al reducerii către consumatori.

Aplicarea TVA de 9%, de la 1 iunie, ar urma să contribuie cu o creştere adiţională a PIB de 0,6% până la finalul anului, potrivit ministrului.

Cât ar trebui să economisească românii dacă magazinele ar respecta reducerea TVA

De astăzi, o gospodărie va cheltui, în medie, cu 87 de lei mai puţin pe mâncare, dacă reducerea TVA cu 15 puncte procentuale la alimente, de la 24% la 9%, va fi transferată integral în preţul mâncării, conform unei analize publicate de gândul. Economiştii contactaţi de gândul după anunţarea acestei măsuri au susţinut că ea este bine-venită, dar şi că poate fi interpretată drept populistă, vizând în special persoanele cu venituri mici. Cu banii care rezultă din reducerea TVA la alimente s-ar fi putut micşora impozitele pe muncă sau s-ar fi putut scădea cota generală de TVA la 20 la sută, o măsură mai transparentă şi care ar nu ar fi ositiveee între industrii. În ceea ce priveşte scăderea evaziunii fiscale, specialiştii susţin că aceasta depinde mai multe de activitatea ANAF şi mai puţin de nivelul taxelor şi impozitelor. Pe de altă parte, reprezentanţii patronatelor au spus că mâncarea se va ieftini semnificativ doar dacă şi hypermarketurile vor respecta angajamentul de a transfera reducerea TVA în preţul de la raft. Reducerea TVA la alimente este a doua cea mai importantă măsură fiscală a guvernării Ponta, după reducerea CAS la angajator cu cinci puncte procentuale.

În ultimul trimestru din 2014, cheltuielile medii lunare ale unei gospodării au fost de 2.537 de lei, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cheltuielile de consum au avut o pondere de 72,4% din această sumă, respectiv 1.837 de lei.

Costul produselor agroalimentare şi al băuturilor nealcoolice a reprezentat, în medie, 39,1% din cheltuielile de consum, adică 718 lei. Dacă producătorii şi comercianţii vor decide să transfere integral reducerea TVA la 9% în preţul final al alimentelor, o gospodărie va plăti pentru mâncare, în medie, 631 de lei pe lună, cu 87 de lei mai puţin decât în prezent, reiese din calculele gândul.

Pentru o persoană, care cheltuieşte, în medie, 250 de lei pe lună pentru alimente şi băuturi nealcoolice, economia făcută dacă scăderea TVA s-ar reflecta integral în preţ ar fi de circa 30 de lei, mai reiese din datele INS.

Patronat: Scăderea preţurilor depinde de hypermarketuri

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta), susţine că, ”în mod normal şi logic”, preţurile alimentelor ar urma să scadă, însă acest lucru depinde de hypermarketuri.

”Un produs costă x lei la procesator. De la 1 iunie, tot x lei costă, dar nu mai adaugi 24%, ci 9%, deci din start pleacă de la procesator cu 15% mai ieftin. Retailerii şi-au luat angajamentul de a reduce preţurile, însă nu ştiu câtă încredere putem să avem în retailerii care controlează comerţul”, a declarat Frumosu pentru gândul.

El a arătat că, deşi din caclulele Consiliului Concurenţei reiese că hypermarketurile deţin doar 40% din piaţă, în realitate, procentul este mult mai mare.

”Magazinele de la ţară îşi cumpără tot de la hypermarket produsele pe care le vând. Hypermarketurile controlează cam 80-90 la sută din piaţa de comerţ cu alimente din România. Ei trebuie urmăriţi şi controlaţi”, a precizat preşedintele Sindalimenta.

Din informaţiile sale, magazinele mari ar adăuga între 20% şi 30% la preţul producătorilor.

”Hypermarketurile adaugă 20-30 la sută în preţul producătorului. Salamul tău costă 10 lei. Eu ţi-l iau cu 13. Cei trei lei sunt pentru reclamă, raft şi aşa mai departe, dar oriunde altundeva mai vinzi, îl dai tot cu 13 lei”, a explicat el.

Câţi bani dau românii pe mâncare

Marii câştigători ai reducerii TVA la alimente de la 1 iunie, de la 24% la 9% vor fi retailerii, ale căror afaceri ar putea primi un impuls semnificativ, pozitiv la 15-20%, potrivit unei analize KeysFin, despre care gândul a scris .

“Estimarea ia în calcul efectul reducerii TVA, în sensul creşterii profitului jucătorilor din domeniu, creşterea consumului şi planurile de extindere ale retailerilor la nivel naţional, prezentate şi asumate de aceştia. Calculul este unul ositive, condiţionat de evoluţia economică generală, de dinamica cursului valutar şi a costurilor utilităţilor”, explică experţii de la KeysFin.

Analiştii preconizează că după scăderea TVA va urma o scădere de preţuri pe termen scurt, iar pe termen mediu şi lung preţurile vor creşte.

„Artificiile cu preţuri le-am văzut şi în cazul reducerii TVA la pâine, iar rezultatele au fost contradictorii. Unele produse s-au ieftinit, altele nu. Estimăm că acelaşi fenomen se va produce şi pe 1 iunie. Vom vedea, probabil, pe termen scurt, o scădere de preţuri conjucturală, urmată, pe termen mediu şi lung de o scumpire sensibilă, graduală, argumentată de motive de ordin operaţional (creşteri de preţuri la utilităţi, carburanţi etc.)”, afirmă analiştii KeysFin.
Potrivit KeysFin, vestea bună este că semnalul dat de reducerea TVA va avea consecinţe ositive în stimularea consumului, principalul motor al economiei.

„Preţurile reprezintă un important factor psihologic care influenţează comportamentul de consum. Impulsul dat de reducerea TVA va dinamiza ofertele, promoţiile, va accentua concurenţa în sensul că va diminua fenomenul de aliniere a preţurilor, îi va stimula pe români să cumpere mai mult”, spun analiştii.

Estimările KeysFin pornesc de la evoluţia financiară a marilor retaileri, din perioada 2009-2014. Potrivit datelor oficiale, Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan, Cora, Mega Image, Metro şi Selgros, principalii jucători din piaţă, au rezistat bine pe timpul crizei, reuşind chiar să îşi extindă afacerile în tot acest interval.

În total, din 2009 până în 2014 – an pentru care există doar date parţiale deocamdată – cifra de afaceri a celor opt lanţuri menţionate a fost de peste 133 miliarde de lei, adică peste 30 de miliarde de euro.

Cifra de afaceri totală a celor opt retaileri a crescut de la 21,42 miliarde lei în 2009 la 27,8 miliarde lei în 2013, iar datele parţiale din 2014 arată că acest nivel a fost depăşit.

Cel mai important avans l-a marcat compania Kaufland, a cărei afaceri au crescut de la 3,69 miliarde lei în 2009 la 7,26 miliarde lei în 2013. Iar anul trecut a fost, potrivit datelor parţiale, cel mai bun din ultimii 6 ani.

„Datele financiare demonstrează că business-ul marilor retaileri a crescut susţinut în anii de criză, în ciuda provocărilor financiare. Statisticile vin să confirme faptul că, în anii crizei, românii şi-au redus mare parte din cheltuieli, mai puţin cele alimentare”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Potrivit datelor Institututului Naţional de Statistică, mai mult de 40% din veniturile românilor se duc pe mâncare.

Cea mai profitabilă companie s-a dovedit în aceşti ani Kaufland România SCS. De la un câştig net de 78 milioane de lei înregistrat în 2009, compania a ajuns la 331 de milioane de lei în 2013 şi 249 milioane lei (rezultat parţial) în 2014.

În topul câştigurilor însumate pe toată perioada 2009-2013 şi 2014 parţial, Kaufland conduce cu 31,3 miliarde lei. Urmează Metro, cu 25,73 miliarde lei, fără date din 2014, Carrefour cu 22,89 miliarde lei, Selgros cu 17,53 miliarde lei, Lidl cu 10,49 miliarde lei, Auchan cu 10,29 miliarde lei, Mega Image cu 8,12 miliarde lei şi Cora cu 8,07 miliarde lei, cu observaţia că in cazul Lidl datele financiare pe anii 2012-2013 sunt doar cele estimate, iar pentru 2014 nu există niciun fel de cifră comunicată public în cazul Metro, arată studiul menţionat.

Preluat – gândul.info