A fost un istoric, profesor universitar, academician, diplomat şi om politic. Este tatăl istoricului Dinu Giurescu, membru titular al Academiei, a făcut studiile secundare şi superioare (absolvite în 1922) la Bucureşti. Doctor în litere (1925) şi docent în istoria românilor (1925), a profesat la Facultatea de Litere (transformată în Facultatea de Istorie) a Universităţii din Bucureşti în perioadele 1926-1948 şi 1963-1975, precum şi la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (1956-1963), în calitate de cercetător ştiinţific principal. Este fondatorul Institutului de Istorie Naţională (1941).

După instaurarea regimului carlist, a fost numit rezident regal al Ţinutului Dunărea de Jos (februarie 1939), ministru secretar de Stat responsabil cu organizarea Frontului Renaşterii Naţionale (28 septembrie 1939 – 4 martie 1940), ministru al Propagandei Naţionale (4 martie – 28 iunie 1940), ministru al Cultelor şi Artelor (28 iunie – 4 iulie 1940). S-a numărat printre membrii delegaţiei trimise de ministrul de externe al României, Mihai Antonescu, pentru a negocia armistiţiul cu Naţiunile Unite, la Istanbul (1943-1944). În 1948, după adoptarea unei noi legi a învăţământului conformă cu ideologia noului regim, C. C. Giurescu împreună cu alţi profesori universitari din ţară au fost retraşi din viaţa academică.

După instalarea regimului comunist, C. C. Giurescu a fost arestat (6 mai 1950), inclus în „lotul demnitarilor” şi închis la Sighet, timp de cinci ani. După eliberare (5 iulie 1955), a primit domiciliu forţat la Măzăreni, Brăila, până la sfârşitul anului. A fost reîncadrat la Universitate începând cu 1963, odată cu distanţarea regimului comunist de la Bucureşti faţă de Moscova.

Om de ştiinţă emerit (1971) şi membru al Academiei R.S.R. (1974), a primit premiul „Bălcescu” al Academiei (1966) şi premiul Ministerului Învăţământului (1969). A participat la mai multe congrese, reuniuni internaţionale de specialitate şi misiuni ştiinţifice în Austria, Grecia, Italia, Spania, Franţa, Marea Britanie şi S.U.A. Considerat de către academicianul Ştefan Ştefănescu „una din personalităţile de frunte ale istoriografiei române contemporane”, C. C. Giurescu a excelat cu aceeaşi competenţă în istoria antică, medie, modernă sau contemporană, precum şi în geografie istorică, toponimie, drept, literatură, artă, metodologie istorică.

FOTO: volume din colecțiile Bibliotecii Județene „I.A. Bassarabescu”

Stanca Strîcnă, bibliotecar