Candidaţii înscrişi în cursa electorală pentru alegerile locale au la dispoziţie 30 de zile, începând de vineri, pentru a convinge alegătorii să le acorde votul la scrutinul din 5 iunie. Începând cu 6 mai şi până pe 4 iunie, la ora 7,00, se va desfăşura campania electorală pentru alegerea primarilor şi a consilierilor locali şi judeţeni.

Reglementări în campania electorală                                                                                             

Candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, universităţi, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere. Potrivit Legii 115/2015, este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor.

Primarii sunt obligaţi ca, până la începerea campaniei electorale, să stabilească locuri speciale pentru afişaj electoral, ţinând seama de numărul partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că depun liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, cât şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective.

Pe un panou electoral, fiecare partid politic ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral, fiind interzise afişele electorale care combină culori sau alte semne grafice astfel încât să evoce simbolurile naţionale ale României sau ale altui stat. Primarul, cu sprijinul poliţiei locale sau cu sprijinul efectivelor MAI, asigură integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

Materiale de propagandă permise

Singurele materiale de propagandă electorală permise în perioada campaniei sunt: afişe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură; afişele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj; materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală; publicitate în presa scrisă; materiale de propagandă electorală online; broşuri, pliante şi alte materiale tipărite. Potrivit legii, se interzice competitorilor politici să utilizeze în campania electorală bannere, mesh-uri, panouri publicitare, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule.

Alegerile locale se vor desfăşura într-un singur tur

Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor Capitalei şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.

Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, precum şi a primarului, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot. Au dreptul să fie aleşi consilieri şi primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice. Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în Capitală, indiferent de sector.

Cetăţenii UE care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Ei au dreptul de a fi aleşi în funcţia de primar, consilier local sau judeţean. Alegerile pentru consilieri şi pentru primari sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. În cazul alianţelor politice sau electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin trei membri, pragul electoral este de 8%. Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul, la care vor participa doar candidaţii aflaţi în această situaţie. O persoană poate candida în Bucureşti pentru un singur consiliu local de sector şi pentru Consiliul General al Capitalei şi numai pentru o singură funcţie de primar, fie al unui sector, fie al municipiului.

Votul pentru locale, pe 5 iunie

Cetăţenii care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, pot să-şi exercite dreptul de vot, pe baza actului de identitate. Alegătorii se pot prezenta la urne începând cu ora 7,00 şi pot să voteze până la ora 21,00. Dacă, însă, în secţie sunt mai multe persoane care vor să voteze, acestea vor fi lăsate să-şi exprime opţiunea şi după această oră. Alegătorii vor vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară. Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secţia de votare respectivă, sistemul informatic semnalează dacă persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale, persoana este arondată la altă secţie de votare, este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă, şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin. Accesul în cabina de vot cu orice tip de aparate de înregistrare sau preluare imagini este interzis.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică. Ulterior, alegătorii trebuie să predea ştampila preşedintelui secţiei, care are obligaţia să ştampileze actul de identitate, menţionând data scrutinului. Dacă cel care votează are carte de identitate, atunci pe verso-ul acesteia se aplică un autocolant cu menţiunea ‘votat’. Disfuncţionalitatea sistemului informatic nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării. Potrivit legii alegerilor locale, pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ şi buletinele de vot – la locul unde se află alegătorul.

În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială, care poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub paza structurilor MAI. Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale pot vota la alegerile locale prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială, iar în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia se află penitenciarul sau locul de deţinere, potrivit unei hotărâri a Biroului Electoral Central. La procesul de votare, dar şi la deschiderea urnelor şi numărarea voturilor pot să asiste membrii biroului electoral al secţiei de votare şi persoanele care au dreptul să asiste la votare – delegaţii partidelor politice acreditaţi care au participat la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare. Campania electorală se va încheia pe 4 iunie, la ora 7,00, începând cu această dată fiind interzisă propaganda electorală, adică afişarea, lansarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip.

Desfăşurarea alegerilor

Fiecare secţie de votare trebuie să aibă un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigură de către primari. Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care îşi desfăşoară activitatea preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi membrii acestuia. În ziua alegerilor, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, cabinele, existenţa listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor necesare votării, după care închide şi sigilează urnele, prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Comercializarea sau consumul de alcool pe o distanţă de 500 metri în jurul secţiei de votare este interzisă. După ce au votat, cetăţenii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre acesta în procesul-verbal al operaţiunii de votare. Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el.

Sursa dcnews.ro