Dan Motreanu: Am luat cuvântul în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European având ca temă provocările economice, sociale și teritoriale pentru o Europă competitivă, coerentă și favorabilă incluziunii
Uniunea Europeană a stabilit o strategie ambițioasă privind reducerea sărăciei cu 50% până în 2030. Din cauza neîndeplinirii obiectivelor anterioare, această strategie este privită cu reținere.
Contextul geopolitic tensionat ne-a determinat să accelerăm procesul de extindere a UE, nouă state candidate fiind în așteptare.
Susțin ferm extinderea UE ca instrument de stabilitate și prosperitate a continentului, dar trebuie să ținem cont că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor trebui să răspundă nevoilor unui număr tot mai mare de state beneficiare.
Media PIB-ului UE va scădea odată cu aderarea statelor candidate, ceea ce va încadra în mod artificial o serie de regiuni din categoria „Regiuni mai puțin dezvoltate” în categoria „Regiunilor în tranziție” și o serie de „Regiuni în tranziție” în categoria „Regiunilor mai dezvoltate”. Această situație va putea crea serioase probleme în acoperirea părții de cofinanțare și atragerea fondurilor europene.
În cadrul Comisiei REGI, ne-am exprimat de repetate ori determinarea ca Politica de Coeziune să rămână principalul instrument de reducere a decalajelor de dezvoltare, iar noile crize cu care ne putem confrunta să fie gestionate din surse suplimentare și nu prin realocarea fondurilor politicii de coeziune.
Trebuie respectat angajamentul de a nu lăsa nicio regiune în urmă și să revitalizăm zonele care se confruntă cu probleme demografice și deficitul de forță de muncă.
Este esențial să identificăm resursele bugetare necesare pentru a asigura o integrare eficientă a noilor membri, fără a compromite dezvoltarea economică și socială a membrilor actuali.
Pentru aceasta trebuie să diversificăm sursele de finanțare ale bugetului UE prin noi resurse proprii, cum ar fi taxarea profiturilor giganților digitali care operează în Europa, sau prin utilizarea capitalului privat, finalizând Uniunea Piețelor de Capital, ceea ce ar putea debloca până la 470 de miliarde de euro anual.
Sporirea competitivității și menținerea companiilor inovatoare pe teritoriul Uniunii trebuie să rămână obiective prioritare, însoțite de investiții în educație și formare profesională pentru a valorifica potențialul tinerilor noștri în noua eră industrială.
Nu în ultimul rând, reducerea birocrației pentru IMM-uri, prin eliminarea a două reglementări de fiecare dată când introducem o reglementare nouă, trebuie să devină realitate.
