Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului

Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului

De sărbătoarea cu cruce roşie Izvorul Tămăduirii sunt legate o serie de tradiţii şi obiceiuri, printre care şi ritualul de protejare a recoltelor.

Sărbătoarea de Izvorul Tamaduirii aminteşte de una dintre minunile Maicii Domnului săvârşite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului.

De Izvorul Tămăduirii, apa sfinţită are efecte dovedite asupra sănătăţii fizice şi spirituale. În tradiţia populară, bolnavii care respectă ritualul şi beau agheasmă dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc. De asemenea, cu Agheasma mică se stropesc încăperile din gospodărie, cu excepţia băii.  

Asimilarea Maicii Domnului cu un Izvor al Tămăduirii nu este întâmplătoare, deoarece aceasta este mijlocitoarea noastră către Iisus, este cea care a suferit pentru fiul Său pe „Drumul Crucii”. De aceea creştinii îi cer ajutor în momentele lor de boală sau de necaz.

Tradiţia numită  înfrăţitul, un legământ între băieţi sau însurăţitul, un legământ între fete are drept scop ajutorul reciproc, între cei care au  împlinit ritualul, în cele mai dificile momente din viaţa lor. Şi persoanele mature împlinesc acest legământ, după care ei îşi spun surate, fârtaţi, veri şi verişoare şi se comportă ca şi cum ar fi rude. Scopul acestui legământ este acela de a fi de ajutor celui cu care „s-a legat”, până la moarte.

Izvorul Tămăduirii, superstiţii şi obiceiuri la creştini

În tradiţia populară, sărbătoarea este norocoasă şi spornică pentru săpătorii de fântâni. În această zi, apele sunt mai zgomotoase, mai zbuciumate; de aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă- în grădina casei sau în zone de deal şi de câmpie, pe ogorul lor.

Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcăminte, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată. Mai ales în mediul rural, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole.

Pentru a avea un an bogat, gospodarii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului, grădinile şi livezile. Totodată, acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei. În ziua de Izvorul Tămăduirii, credincioşii se pot ruga în lăcaşuri care poartă numele sărbătorii.

Cronica Giurgiuveana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *