Traditii de Ignat. Ce trebuie sa faci pe 20 decembrie

În calendarul ortodox, 20 decembrie este marcată ca ziua Sfântului Ignatie Teoforul, Înainte-Prăznuirea naşterii Domnului. Ziua de 20 este numită în popor şi Ignatul porcilor. Sacrificarea porcului de Crăciun se face pe data de 20, potrivit tradiției populare. Se spune că atât în ziua cu pricina, cât şi cu o zi înainte trebuie să respectăm obiceiurile din bătrâni, tradiții de ignat, ca să avem un an cu belşug şi sănătate.

Ignatul nu se rezumă la şorici şi ţuică fiartă. Pentru strămoşii noştri, 20 decembrie era o sărbătoare a luminii, pentru că aceasta este cea mai scurtă zi din an. Din 21 decembrie şi până la 21 iunie, ziua creşte continuu, iar noaptea scade treptat. În popor se crede că, în aceste zile, spiritele rele îşi fac de cap: vrăjitoarele leagă farmece şi strigoii încearcă să strice bucuria adusă de Naşterea Domnului. Iată de ce forţele malefice trebuie anihilate.

Ce este bine să faci cu o zi înainte de Ignat                                    

  • Pe 19 decembrie, toată familia mănâncă grâu fiert, iar din ceea ce rămâne se vor înfrupta, pentru belşugul casei, păsările din ogradă şi păsările cerului.
  • Tradiţia mai cere să se taie codiţa unui dovleac şi să fie pusă la păstrare, ca să ferească pruncii de bube dulci şi de alte probleme de sănătate.

Tradiții de Ignat

  • Se spune că în noaptea de Ignat porcii visează că vor fi tăiaţi. Fiind cuprinşi de tristeţe, de acum încolo ei nu mai pun carne pe ei şi nu mai mănâncă, ştiind că vor muri.
  • Cei miloşi din fire trebuie îndepărtaţi, pentru că, în prezenţa lor, porcul se va chinui mult până să moară, iar carnea va fi tare şi greu de gătit.
  • Cei de faţă trebuie să rostească: “Ignat, Ignat, porc umflat” şi “Doamne ajută, să-l mâncăm sănătoşi!” – ca rugăciune de iertare, adresată lui Dumnezeu şi Sfântului Ignatie, patronul zilei, pentru uciderea animalului.
  • Prin multe zone din ţară porcii sunt tăiaţi azi. Chiar se spune că e bine să vezi sânge în ziua de Ignat, că numai atunci vei fi ferit de boli.
  • Splina porcului îţi arată durata iernii: dacă este groasă la capăt, e semn că vom avea o iarnă grea, cu multă zăpadă. Dacă este subţire, iarna va fi săracă în omăt, iar noul an nu va fi îmbelşugat.
  • Unii gospodari cred că pot afla dacă nevestele lor vor naşte fete sau băieţi, după cum arată o bucată de carne aşezată în osânză. Dacă în inima porcului se află mult sânge închegat, e semn că stăpânul lui va avea noroc de mulţi bani.
  • Cel care taie porcul nu trebuie să strângă din dinţi, ca să nu iasă carnea porcului tare.
  • Băşica porcului se pune la uscat, cu grăunţe sau cu câteva boabe de porumb în ea: cu cât va face mai mult zgomot, atunci când este zgâlţâită, cu atât mai multă veselie va fi în gospodărie în anul ce va să vină.
  • Toţi cei prezenţi primesc pomana porcului, însoţită de păhărelul aburind de la ţuica fiartă. Mănâncă, beau şi se veselesc, pentru ca pomana să fie primită şi norocul să fie de partea lor.
  • Prin unele părţi se crede că, dacă se dă copiilor care fac pipi noaptea în pat să mănânce coada porcului, vor scăpa de această problemă.
  • O bucată din untura de porc era dusă la biserică de Bobotează, pentru a fi sfinţită, iar cu ea se ungeau cei care aveau dureri de picioare ori junghiuri.
  • Sângele porcului, amestecat cu mei şi lăsat la uscat, era folosit pentru a-i afuma pe copiii care se speriau sau aveau guturai.
  • Cu părul de porc se afumau copiii când erau deocheaţi.

 



(Next News) »



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *