Datele publicate miercuri de Eurostat arată că Uniunea Europeană a înregistrat în octombrie o încetinire uşoară a inflaţiei, însă România continuă să aibă cel mai ridicat ritm anual al creşterii preţurilor. Informaţiile sunt relevante pentru consumatori şi companii, deoarece evoluţia inflaţiei influenţează costurile de trai, politicile salariale şi deciziile de creditare

România este campioană la inflație în UE

Datele consolidate de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene pentru luna octombrie arată că inflaţia din UE a ajuns la 2,5%, faţă de 2,6% în septembrie, ceea ce confirmă o tendinţă modestă de temperare a presiunilor asupra preţurilor.

În acest context european, România rămâne însă la vârful clasamentului, cu o rată anuală de 8,4%, semnificativ peste media comunitară. Evoluţia arată că inflaţia continuă să fie una dintre principalele provocări macroeconomice pentru România, în pofida ajustărilor din ultimele luni.

Lista statelor cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei în octombrie include Cipru, unde creşterea preţurilor a fost de doar 0,2%, urmat de Franţa, cu 0,8%, şi Italia, cu 1,3%.

Aceste valori semnalează o diferenţă considerabilă între ritmul de creştere a preţurilor din partea vestică a Uniunii şi cel din Europa Centrală şi de Est, acolo unde dinamica inflaţiei rămâne mai accentuată.

La polul opus, pe lângă România, statistica europeană situează Estonia şi Letonia, două state care continuă să se confrunte cu niveluri ridicate ale inflaţiei.

Pentru România, ritmul anual s-a redus uşor în comparaţie cu luna septembrie, când Eurostat consemna o rată de 8,6%. Deşi tendinţa este descendentă, nivelul rămâne de departe cel mai ridicat din Uniunea Europeană, indicator al presiunilor persistente din economie.

În ansamblul UE, situaţia evoluează neuniform. Faţă de luna precedentă, inflaţia a scăzut în 15 state membre, între care şi România, s-a menţinut stabilă în trei ţări şi a crescut în alte nouă. Diferenţele de ritm arată că efectele politicilor monetare şi fiscale se propagă distinct la nivel naţional, în funcţie de structura economiilor şi de măsurile interne adoptate.

Sursa : Capital.ro