Bine aţi venit alături de prietenii Muzeului Județean „Teohari Antonescu”!

Un muzeu județean amplasat în Str. C. Dobrogeanu Gherea nr. 3 din Giurgiu.

Să aflăm despre Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” Giurgiu:

Primele preocupări muzeistice la Giurgiu sunt legate de personalitatea plurivalentă a lui Nicolae Droc-Barcian, directorul Gimnaziului. Acesta înființează în 1876 o grădină botanică, iar în 1883 un muzeu școlar de științele naturii. îmbogățit succesiv cu piese arheologice și documente, patrimoniul acumulat s-a pierdut în urma distrugerii orașului din 1916.

Muzeul „Teohari Antonescu“–Giurgiu a fost înfiinţat în 1934, purtând numele primului profesor de arheologie de la Iaşi, giurgiuveanul Teohari Antonescu. Din 1981 este muzeu judeţean. Acesta adăposteşte colecţii de piese arheo­logice – ceramică şi idoli neolitici, din epoca bronzului şi a fierului, daco-romane din secolele III-IV d.Hhr., precum şi obiecte din cultura Dridu. 13 tezaure monetare – 2.500 de monede din aur, argint şi metal comun, unele de epo­că romană, descoperite la Oinacu şi Izvoru, fac parte de asemenea din patrimoniul muzeului. Acesta mai cuprinde alte două secţii, „Istorie memorială“ şi ”Etnografie“.

Înfiinţat în anul 1934, Muzeul Judeţean Teohari Antonescu funcţionează din 1977 în clădirea fostei Prefecturi Vlaşca, ea însăşi monument istoric.

Muzeul din Giurgiu numără cinci secţii: arheologie, etnografie, istorie, istorie memorială, restaurare-conservare.

Secţia de arheologie pune în lumină aproape toate epocile: material litic din paleolitic, ceramica şi idoli din neolitic, din epoca bronzului şi a fierului, unelte, ceramica, podoabe, monede (13 tezaure monetare, o colecţie alcatuită din 2.500 de piese din aur, argint şi metal comun), arme, documente din evul mediu şi din epoca modernă.

Patrimoniul secţiei de etnografie provine din satele stravechii zone Vlaşca, peste care s-a suprapus actualul judeţ Giurgiu şi conţine 1.700 de piese.

Secţia de istorie memorială, un mai vechi deziderat al muzeului, a prins contur în ultimul deceniu prin fondarea unui patrimoniu de profil şi prin conceperea unor sectoare muzeale autonome.

Expozitia secţiei de istorie, care a fost reorganizată în anul 1977, cu ocazia Centenarului Independenţei, prezinta momente importante ale războiului dintre anii 1877-1878.

În cadrul muzeului sunt expuse mărturii privind înfiinţarea oraşului Giurgiu, perioada luptelor purtate de Mihai Viteazul cu Imperiul Otoman, monumente istorice (mănăstiri,biserici, edificii laice), contribuţia localnicilor la evenimentele din 1848, la Războiul de Independenţă din 1877-1878, precum şi la Primul Război Mondial (1916-1918).

Muzeul județean a fost înființat în 1934, printr-o hotărâre a Prefecturii de Vlașca. La sugestia savantului Ion Andrieșescu, i s-a dat numele primului profesor de arheologie al Universității din Iași, giurgiuveanul Teohari Antonescu. In fruntea instituției a fost numit, cu titlu onorific, tânărul profesor Dumitru Berciu, care a condus-o până în 1948. După un hiatus de doi ani, ea a fost reînființată și dezvoltată pe parcursul a două decenii, de către profesorul Gheorghe Rădulescu, absolvent de Belle-Arte, ajutat de muzeograful-restaurator Mihai Ionescu. Între 1950 și 1980 muzeul a fost pe rând raional, municipal și secție fără personalitate juridică.

A redevenit județean în 1981, în urma corecturii aduse reformei teritorial-administrative, cu secții de istorie și etnografie și Oficiu pentru patrimoniu cultural național.

Între 1977-1990 expoziția lui permanentă s-a numit „Muzeul luptei pentru independența poporului român”. Din 1993 își reia patronul antebelic, iar între 1999-2005 se reface expoziția secțiilor de arheologie și istorie. Prin retrocedarea localului secției de etnografie din comuna Florești-Stoenești, patrimoniul acesteia a fost adus la Giurgiu, unde s-a inaugurat o nouă expoziție permanentă la sfârșitul anului 2006. Din anul 2003 în administrarea Muzeului județean a intrat și Casa memorială a poetului Petre Ghelmez din comuna Gogoșari.

Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având codul GR-II-m-B-14876. Este sediul fostei Prefecturi de Vlașca. Un prim corp datează din secolul al XIX-lea (1777 – 1778), iar în 1903 se mărește și se modernizează.

Muzeul judetean Teohari Antonescu Giurgiu este cel mai important obiectiv turistic din Giurgiu, în care poți afla istoria locului și a zonei din cele mai vechi timpuri și până astăzi. Cu o expoziție permanenta interesanta, in care vremurile sunt bine reflectate de obiecte cu o valoare istorică certă și cu expoziții temporare valoroase.

Aflăm despre expoziția de istorie

Parte a expoziției permanente, expoziţia secţiei de istorie a Muzeului Județean „Teohari Antonescu” a fost reorganizată în anul 1977, cu ocazia Centenarului Independenţei, prezentând momente importante ale războiului dintre anii 1877-1878.

Tematica este păstrată până în anul 2003, când se revine la prezentarea istoriei locale, prin reliefarea principalelor momente din istoria României, a evoluţia cetăţii Giurgiu şi a zonei înconjurătoare. Iată câteva repere importante din sălile expoziţiei:

• Mihai Viteazul 1593- 1601;
• Giurgiu la 1877;
• Giurgiu- octombrie 1595;
• 1848 în Vlașca;
• Vlașca 1916- 1918.

Sunt prezentate înfiinţarea oraşului Giurgiu, perioada luptelor purtate de Mihai Viteazul cu Imperiul Otoman, monumente istorice (mânăstiri, biserici, edificii laice) dar şi unele mărturii ale modernităţii (sec. XVII – XVIII) create până la eliberarea Giurgiului, în urma păcii de la Adrianopole (1829).

Momentele semnificative ale istoriei moderne româneşti sunt exemplificate prin prezentarea contribuţiei localnicilor la evenimentele din anul 1848, la războiul de independenţă din 1877-1878, precum şi la primul război mondial (1916-1918).

Merită menționat și faptul că printre numeroasele exponate (publicații și documente istorice de mare valoare, o colecție deosebită de arme din diferite perioade, decorații, picturi, statuete, uniforme militare etc.) aici se află și vechiul mecanism al ceasului din Turnul Ceasornicului (sec. XIX) precum și macheta trenului „Călugăreni”, primul tren care a circulat (1869) pe ruta București Filaret- Giurgiu.