Când am scris pentru prima oară de prietenul meu Tibi era un pui de om, un omuleț care plângea de mama focului că nu putea descuia ușa. Întrebat de ce plânge și nu descuie ușa, privind cu ochii lui mari și plini de lacrimi i-a spus: ”Păi cum să deschid ? Tu nu vezi că eu sunt mic și nu pot ?” 

De atunci și până acum au trecut câțiva ani. Între timp a mers la grădiniță, a terminat grădinița și deja este școlar. În timpul care-i rămâne liber, asta însemnând sâmbăta, duminica și vacanțele, face înot, joacă tenis, motocross și schiază ca un mic profesionist. La serbarea dedicată poetului Mihai Eminescu, Tibi avea de pregătit o singură poezie pe care trebuia să o recite ca toți ceilalți copii, numai că prietenul meu între timp și-a descoperit un nou hobby, acela de recitator, motiv pentru care după ce a terminat de recitat a spus că el vrea să mai spună încă una.

Nu pot să nu ador un astfel de copil și tocmai de aceea Tibi este premiantul sufletului meu. Azi, de ziua lui de naștere, îi doresc prietenului meu drag și scump, pe care-l declar cu toată responsibilitatea singurul meu prieten adevărat, să aibă parte chiar și atunci când va deveni matur de dragostea totală și necondiționată venită din partea părinților lui, să fie sănătos, norocos, iar Bunul Dumnezeu să-l ocrotească și să-i netezească calea vieții !

 La mulți ani copil născut de ziua iubirii !

I.C.MANDU