„Sublimul ucide şi omul e prea mic pentru sublim.” (Calistrat Hogaş, în „Pe drumuri de munte”)

Scriitorul Calistrat Hogaș s-a născut la Tecuci, cu numele de Dimitriu, fiind fiul protopopului Gheorghe Dimitriu și al Mioarei Dimitriu (născută Stanciu). A fost înscris la școala publică din Tecuci, sub patronimicul Hogáș, din inițiativa învățătorului, Hogáș fiind porecla bunicului dinspre tată.

În perioada 1860-1869, urmează studiile liceale la Academia Mihăileană din Iași, în generația lui A.D. Xenopol, Alexandru Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu și alții de care l-au legat prietenii durabile. După absolvirea liceului, s-a înscris la Facultatea de filosofie și litere din Iași, „branșa literară”. În anul în care a terminat studiile, în urma unui concurs, a fost numit profesor de „parte literară” la gimnaziul comunal din Piatra Neamț și, la foarte scurt timp, director.

S-a căsătorit pe 17 ianuarie 1871 cu fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamț, foarte tânără și sfioasă, Elena, căreia scriitorul i se adresa cu apelativul „Elencu”.

A debutat în 1874 cu poezia „Legenda lăcrămioarei” în nr. 5 al ziarului local ”Corespondenția provincială”. La 3 iulie 1882, Calistrat Hogaș a debutat și ca prozator în revista locală ”Asachi”, cu fragmente din ciclul „Amintiri dintr-o călătorie”.

Un conflict de proporții cu autoritățile locale care patronau gimnaziul l-au determinat să se mute în 1878, pentru doi ani, la gimnaziul din Tecuci și un an la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași. A revenit în 1881 ca director și profesor la Piatra Neamț și a devenit un apropiat „amic” al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 – martie 1882 în județul Neamț, ca revizor școlar. Un alt conflict cu autoritățile locale, în 1886, implicând și conotații de viață personală, l-au îndemnat să se transfere, ca profesor și director, la gimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de a se stabili la București.

La 31 ianuarie 1882 i s-a născut cel de-al șaptelea copil, o fetiță botezată Sidonia. Profesorul C. Hogaș s-a apropiat de casă, stabilindu-se la Roman în 1891, unde s-a mutat și Sidonia. În Roman, Calistrat Hogaș locuiește într-o vilă aflată în apropierea Liceului Roman-Vodă. În 1899, întreaga familie, cu excepția fiului Aetiu, care studia la București, s-a mutat la Iași.

Profesorul C. Hogaș a ieșit la pensie, dar a continuat să predea până la 40 de ore pe săptămână. În 1915, scriitorul se mută la Piatra Neamț unde locuiau deja soția și fiica sa, Cecilia.

La 28 august 1917, Calistrat Hogaș se stinge din viață la Roman, în mijlocul nepoților pe care-i dăruise fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La împlinirea a 42 de zile de la deces, la 8 octombrie, este reînhumat la Piatra Neamț.

La 12 iunie 1939, rămasă singura locatară a fostei gospodării a familiei din Piatra Neamț, Sidonia Hogaș deschide spre vizitare o cameră amenajată muzeal şi îşi oferă serviciile de ghid autorizat, tuturor celor care îi trec pragul. Mărturiile vremii o descriu pe aceasta ca moştenitoare a dragostei tatălui pentru necuvântătoare, ea trăind înconjurată de zeci de pisici pentru a căror hrană îşi cheltuia aproape toate veniturile, în ceea ce o privea fiind o vegetariană convinsă.

În anul 1967, Sidonia a donat statului casa părintească pentru a fi restaurată şi pentru a se organiza aici un muzeu memorial. Tot ea a oferit, spre achiziţie, în două rânduri, Muzeului Judeţean de Istorie Neamț, obiecte şi manuscrise care alcătuiesc astăzi fondul muzeistic majoritar existent în expoziţia memorială.

Surse:                                                                    

– Hogaș Calistrat. „Pe drumuri de munte”, București, Ager, 2003, 279 p.;

– Hogaș, Calistrat. „Pe drumuri de munte”, București, Jurnalul Național, 2011, 315 p.;

– Hogaș, Calistrat. „Pe drumuri de munte”, București, Editura Cartex 2000, București, 2005, 240 p.;

– Hogaș, Calistrat,„Pe drumuri de munte”, București, Editura Herra, 2003, 255 p.;

– https://www.radioromaniacultural.ro/portret-calistrat…/

– https://ro.wikipedia.org/wiki/Calistrat_Hogaș

FOTO: volume din colecțiile Bibliotecii Județene „I.A. Bassarabescu” Giurgiu, Secția Filiala

Tălpeanu Teodora, bibliotecar