Jules Verne, precursorul literaturii ştiinţifico-fantastice

Jules Verne, precursorul literaturii ştiinţifico-fantastice

Jules Verne, n. 8 februarie 1828, Nantes, Franta – d. 24 martie 1905 (nume complet Jules Gabriel Verne) a fost un scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice.

Jules Verne a trăit în secolul XIX, într-o perioadă în care omenirea își ridica pânzele în vânt și naviga pe apele necunoscute ale științei. Fascinat de geografie și matematică, Jules Verne a fost printre primii care s-a îmbarcat, dornic să fie cronicar al viitorului. Într-o epocă în care savanții abia făceau experimente cu motoare, elice și electricitate, el schița deja mașinăriile ce vor apărea abia peste zeci de ani.

”Misiunea mea este să pictez lumea în alte culori, imaginându-mi aventuri ciudate pentru oameni”, acestea sunt cuvintele după care s-a ghidat marele scriitor.

De mic a încercat să ia ce era mai bun de la părinții săi. Tatăl era un avocat de succes, foarte calculat. Mama era opusul.

La 11 ani, s-a îmbarcat, fără știrea părinților, ca însoțitor de cabină pe o navă oceanică, fiind, însă, luat de tatăl său înainte ca ambarcațiunea să ajungă în larg. După incident, tânărul a promis să călătorească doar cu imaginația, fapt de care s-a ținut cu prisosință. În școală, s-a dovedit bun la matematică, luând și un premiu la geografie. În afara școlii, era neastâmpărat și poreclit ”Regele jocurilor”, datorită multitudinii de distracții pe care le inventa. Acasă, după ce făcea tot felul de năzbâtii, se afunda cu orele în lectură, cartea lui preferată fiind una care îl va inspira peste ani: ”Călătoriile lui Robinson Crusoe”, multe din poveștile sale celebre implicând personaje eșuate pe insule.

Adolescentul Jules Verne s-a apucat de scris și visa să devină dramaturg. Tatăl său avea, însă, alte planuri. Fiind cel mai mare din familie, trebuia să urmeze dreptul și să-i preia într-o zi locul, astfel că, după terminarea liceului, este trimis la Paris să urmeze dreptul.

Inspirându-se din opera lui Edgar Allan Poe, care, pe baza noilor descoperiri stiințifice încerca să-și justifice creația, Jules Verne a început să publice. În 1856, când abia începea să-și contureze stilul, a întâlnit-o pe Honorine de Viane Morel, o tânără văduvă cu doi copii.

Căsnicia nu a fost una fericită, deoarece ea nu putea înțelege pasiunea soțului ei pentru litere și spera ca el să se dedice mai mult slujbei de la bursă. Ajuns la 34 de ani, pe fostul ”rege al jocurilor” succesul îl ocolea. Deși nefericit atât la slujbă cât și în familie, a terminat cartea ”Balonul”, care, mai târziu, va deveni „Cinci săptămâni în balon”. După mai multe refuzuri de publicare, prin intermediul lui Alexandre Dumas tatăl, a reușit să ia legătura cu unul dintre cei mai importanți editori francezi, Jules Hetzel, care a fost încântat de manuscris. L-a publicat și a devenit un succes neașteptat. Romanul era atât de bine documentat, încât acțiunea părea că a și avut loc în realitate. Această reușită editorială a pus bazele unei prietenii de-o viață între Jules Verne și Jules Hetzel. În următoarele patru decenii, va publica, la editura lui Hetzel, 66 de cărți care îl vor face celebru în lumea întreagă, operele sale urmând a fi traduse în peste 140 de limbi. Fiind bogate în ilustrații, la sugestia lui Hetzel, cărțile lui Verne erau mai credibile când în fața cititorului se înfățișa mașinăria fantastică ce putea naviga pe sub ape sau fel de fel de locuri, aparate și ființe fantastice.

Următorul manuscris s-a dovedit a fi un nou succes: ”O călătorie spre centrul Pământului”. A treia mare încercare literară a avut un caracter profund vizionar: ”De la Pământ la Lună”.

Cinci dintre romanele verniene au legătură cu România: ,,Kéraban Încăpăţânatul” (1882) – în periplul său în jurul Mării Negre, Kéraban trece prin Dobrogea; ,,Mathias Sandorf “(1885) – castelul contelui maghiar este situat în Transilvania; ,,Claudius Bombarnac” (1891) – în vagoanele trenului Marele Transasiatic se află un călător clandestin român, Cincu, plecat s-o întâlnească pe logodnica sa, Zinca, la Pekin; ,,Castelul din Carpaţi “ (1892) – întreaga acţiune se petrece în Transilvania; ,,Pilotul de pe Dunăre “(1901) – ultima etapă a călătorie pe Dunăre are loc de la Porţile de Fier până în Delta Dunării.

Succesul literar i-a adus liniște în viață: soția a devenit mândră de el și scriitorul a putut să își cumpere o ambarcațiune cu care deseori evada în larg. În 1871, Pierre Verne a murit și Jules Hetzel a devenit ”tutorele” lui Verne. Îl sfătuia în viața de zi cu zi și îi corecta manuscrisele. Sub îndrumarea sa, Jules Verne a publicat, în 1873, cel mai mare succes al său: ”Ocolul Pământului” în 80 de zile

Cu trecerea timpului, Jules Verne nu a încetat să scrie. Succesul nu mai era însă același, iar două evenimente i-au accentuat declinul literar. În 1886, a fost împușcat în picior de un nepot care își pierduse mințile, iar peste o săptămână Hetzel a murit. Aceste întâmplări l-au schimbat complet. A devenit ursuz și scrierile sale erau din ce în ce mai sumbre. Mai mult, știința avansase, astfel încât povestirile sale nu mai erau așa vizionare. Oricum, își pusese amprenta pe viitor. Igor Sikorsky, inventatorul elicopterului, a spus că ideea i-a venit citind operele marelui scriitor francez.

Pentru Jules Verne, ultimii ani de viață au fost grei. În 1900, suferea deja de trei afecțiuni: cataractă, diabet și un picior șchiop. Pe 24 martie 1905, a trecut la cele veșnice, la 77 de ani.

Cronica Giurgiuveana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *