Cursa contra cronometru a alegerilor locale din Giurgiu a lansat în cursă doi candidaţi cu şase sensibil egale. Primul care pleca din blocstart,  cel puţin în viziunea lui, era primarul în exerciţiu la vremea respectivă, Nicolae Barbu. Celălalt candidat era Adrian Anghelescu ce lăsa impresia unui arhanghel coborât din cer, asta dacă ţinem cont de meseria lui de pilot de aeronavă, un om curajos, fără schelete prin dulap, un om cinstit care a promis că în afară de faptul că va schimba în bine faţa oraşului, cu toate că ştia că bugetul primăriei este grevat în proporţie de 100% de datorii către bănci, constructori neplătiţi şi alţi furnizori de servicii care în orice moment puteau pune sechestru pe …, pe praful după tobă pentru că oricum  bănuiesc că doar clădirea primăriei nu este pusă sub gaj de vechea administraţie, va dezvălui şi cum au fost cheltuiţi banii contribuabililor.

Toţi locuitorii oraşului aşteptau cu nerăbdare cu ochii beliţi şi urechile ciulite să vadă şi să audă cum au fost cheltuţi fără noimă banii contribuabililor, asta după ce Anghelescu anunţase cu surle şi trâmbiţe că va invita la Giurgiu organele de control ale statului să verifice modul cum au fost cheltuiţi banii.

Dacă vă uitaţi mai atent la giurgiuvenii mei veţi observa că aproape le-au ieşit ochii din orbite, iar urechile li s-au lungit de atâta aşteptare pentru că în urma mega controlului oamenii nu au aflat nimic. De ce nu au reuşit să afle nimic sunt cel puţin trei variante de răspuns:  1-Lucrurile petrecute în primărie în ceea ce priveşte cheltuirea banilor au fost efectuate în deplină legalitate, 2-Controlul a fost unul de mântuială şi 3- S-a pus batista pe ţambal.

Ei bine alegerile au trecut.  Să vedem cu ce s-au ales giurgiuvenii după 8 ani de mandat Barbu:  Cu un port trimodal,  altfel spus o magazine acoperită în care intră barja la descărcat cu ajutorul unui pod rulant, investiţie de milioane de euro, bani europeni, al cărui proprietar nu este primăria Giurgiu, nici cel puţin Zona Liberă, proprietar fiind un austriac. Trai neneacă!  

Piaţa de peşte gros, cum am denumit-o eu, unde s-au cheltuit peste un milion jumate de euro pentru o clădire a cărei destinaţie era sortită eşecului încă de la prima săpătură pentru fundaţie. Aşteptăm cu nerăbdare să vedem cine o cumpără şi mai ales cu ce preţ. Apropo, această clădire a mai născut un post de director şi alţi slujbaşi, plus paznici bănuiesc, care să-i apere de ţânţari pe director şi birocraţii de acolo.

Cazemata broaştelor verzi după Canalul Plantelor. Ceea ce se dorea, urmare a banilor cheltuiţi un punct de atracţie pentru giurgiuveni, s-a transformat într-o ruină. Nici dracu nu trece pe acolo.  Acea investiţie nu va putea fi amortizată în vecii vecilor. Posibil să devină un punct de atracţie după ce hotelul lui Barbu construit unde a fost  cea mai importantă bază sportiv-recreativă din oraş  va funcţiona, iar un investitor care a cumpărat şi stomatologia şi baia publică lăsate intenţionat de cineva în paragină  va cumpăra pe un preţ de nimic şi debarcaderul cu clădirile aferente.

Ciuperco-coliba construită în parcul Mihai Vitezu, care nu este altceva decât o amărâtă de magazie, dar care a costat peste o sută cinzeci de mii de euro  numită bombastic Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică.  Oraşul Giurgiu din orice punct cardinal ai pleca cu maşina îl străbaţi în cel mult 10 minute. Obiectivele turistice sunt două mari şi late: Turnul cu ceas şi Cetatea lui Mircea din care se mai văd doar câteva pietroaie, restul fiind acoperite de pământ şi bălării. Care centru de informare !!!

Şi bomboana după colivă: A făcut Barbu pe dracu-n patru şi a reuşit să distrugă şi strada Gării.

Şi a mai făcut domnul Barbu multe lucruri bune, spre exemplu a asfaltat în zona Griviţei, iar peste noapte a ploat. Dimineaţa se desprindea asfaltul în măturile salariaţilor de la salubritate. A fost mare supărare!  Cine dracu i-a pus pe măturători să apese aşa tare în mături!  Glumesc. Numai că o anumită firmă a unui domn a fost nevoit să reasfalteze. Şi astfel de lucrări de unică folosinţă s-au mai făcut în oraşul nostru.

Cum fostul primar Barbu plecase din PSD şi se înscrisese într-un partiduleţ de buzunar, a lui Ponta, care şi-a piedut definitiv credibilitatea odată cu asocierea lui cu  Tăriceanu, singura posibilitate ca să-i mai amăgească încă o dată pe giurgiuveni era să mai asfalteze pe repede înainte. Una dintre străzile astfel asfaltate a fost şi strada Plopilor. Pe partea dreaptă, pe sensul de mers spre şoşeaua Alexandriei s-a introdus conducta de canalizare. Înainte de a fi acoperită conducta a ploat şi a umplut şanţul cu apă. La presiunea primarului care dorea ca până la alegeri strada să fie asfaltată s-a introsus pământul după margine care deja era îmbibat cu apă în şanţul care era şi acesta plin cu apă. A doua zi un autoturism s-a scufundat în şanţ. Peste pământul acela moale s-a mai pus pământ uscat, după care s-a trecut la asfaltare. Ce v-am descris este ce am văzut eu. La numai câteva zile şoseaua a început să se surpe. L-am sunat pe Barbu care m-a asigurat că toată strada va fi decopertată şi refăcută lucrarea. Pentru moment, întrucât mai erau câteva zile până la alegeri s-a mai pus pământ, s-a tasat, după care s-a turnat beton. Beton care a ţinut de joi până mai apoi!

S-au terminat alegerile. Noul primar este Adrian Anghelescu. Şoseaua se lasă din nou.  Îi spun ce se întâmplă, vine şi verifică. A două zi semnalizează gropile şi pune pământ. Mă sună şi îmi spune că de fapt acolo există o coloană de apă spartă şi că trebuie să aşteptăm să găsească o soluţie tehnică cu specialiştii lui.

Timpul trece. Miercuri, săptămâna trecută, pe partea dreaptă unde încă nu era nicio groapă simt cum se rupe maşina sub mine! Opresc şi văd o groapă nouă în carosabil. Probabil a mai sunat cineva la primărie pentru că joi cele trei gropi, până ce vor apărea şi altele, erau semnalizate.

Repet ceea ce i-am spus lui Barbu şi lui Anghelescu: Până ce nu se va decoperta cel puţin 150 de metri şi nu se va scoate felşcăiala  formată sub carosabil ,după care să se introducă de această dată pământ viu în staruri cu balast  şi tasat după fiecare strat,  iar în final să se toarne  asfalt, există riscul să nu se mai poată circula nici pe partea stângă urmare a surpărilor. Cu siguranţă atunci deranjul va fi şi mai mare.  Sunt convins că primarul Anghelescu, consiliat de viceprimarul Silviu Dumitrescu vor găsi soluţia tehnică în acest caz, cu atât mai mult cu cât cei doi constructori, cel care a făcut canalizarea,  cât şi cel care a efectuat asfaltarea sunt obligaţi prin lege să intervină şi să refacă lucrarea atâta timp cât aceasta este în garanţie.

I.C.MANDU