Propaganda lui Bădălău sau un alt fel de a-i săruta mâna în public premierului Viorica Dăncilă …

Propaganda lui Bădălău sau un alt fel de a-i săruta mâna în public premierului Viorica Dăncilă …

Sunt convins că Niculae Bădălău nu are timpul fizic să se ocupe de postările care apar pe pagina facebook-ului personal, aşa că cel sau cei care se ocupă de facebook-ul lui Niculae Bădălău au dorit să transmită un mesaj politicianist propagandistic prin care  să încerce să dreagă busuiocul asupra eşecului lamentabil al lui  şi celor care mai sunt încă lângă el cu ocazia alegerilor europarlamentare sau încercarea de a-i spăla imaginea lui Bădălău, ce pare cam şifonată, în faţa premierului Viorica Dăncilă. Dar acest lucru nu înseamnă că Niculae Bădălău nu-şi dă acordul cu privire la materialul postat, de unde rezultă că îşi asumă conţinutul. Iată ce apare în postare:

Niculae Badalau

Ieri la 11:14 ·

Stimați colegi din opoziție, încetați să mai catalogați Legea pensiilor ca fiind o „pomană electorală”!

Încetați să-i mai jigniți pe pensionari!

Încetați să-i mai considerați „asistați sociali” pe cei care au muncit o viață, iar acum își primesc binemeritata răsplată!

Sunteți prizonierii unei viziuni de conțopist. Speriați lumea că vor crește cheltuielile cu pensiile, dar nu luați în calcul creșterea veniturilor la buget.

Da, necesarul pentru plata pensiilor va crește până la 149 miliarde lei în 2022 (față de 76 mld. în acest an). Dar uitați-vă și la creșterea PIB, care va fi de peste 23% față de nivelul actual! La împlinirea calendarului de majorări din Legea pensiilor, PIB-ul României va depăși 1.270 mld. Lei (față de 1.031 în acest an).

Asta înseamnă că pensiile vor reprezenta 11,7% din PIB, încă sub media europeană de 12,9%!

Asta însemnă normalitate! Să aducem treptat pensiile din România, la un nivel comparabil cu cel din Uniunea Europeană!

#construimimpreuna

Nu ştiu cum dracu se face dar cei care efemer ne conduc destinele ne consideră idioţi, oameni incapabili să realizăm că suntem minţiţi şi manipulaţi! Am în faţă două cupoane de pensie ale unui om care a cotizat la fondul de pensii 38 de ani. În luna aprilie 2018 primea o pensie de 772 de lei, iar în luna mai 2019 primea o pensie de 849 de lei. Diferenţa dintre cele două cupoane este de un plus la pensie în anul 2019 de 77 de lei. În perioada 2018 – 2019 absolut toate preţurile la alimentele de bază şi medicamente au înregistrat o creştere substantial, în aşa fel încât cu pensia din anul 2018, care era mai mica cu 77 de lei, putea cumpăra întreaga reţetă medicală şi mai multe produse pentru coşul zilnic, ca să nu mai vorbim de celelalte cheltuieli pe care le putea acoperi, dar acum nu, care au crescut şi aici mă refer la utilităţi şi impozite locale. Ca şi concluzie: Unde dracu se regăseşte marea creştere a pensiilor despre care s-a tot făcut vorbire în ultimii ani ? Transformaţi în euro banii primiţi ca pensie într-o lună de persoana care mi-a pus la dispoziţie cele două cupoane  este egală cu 185 de euro. Asta în timp ce pensia minimă în Germania este de 688 de euro, adică  de 3,7 ori mai mare!

Dacă e să luăm de bun ce scrie în postarea lui Bădălău referitor la alinierea pensiilor la nivel european urmare a creşterii extraordinare a PIB-ului şi luăm ca unitate de referinţă pensia minimă din Germania, asta înseamnă că pensionarii noştri cu adevărat se pot bucura de o bătrâneţe liniştită. Dar sunt sigur că această majorare nu va fi decât o petardă fâsâită cu miros infect de propagandă electorală.

După cum ştiţi România și Bulgaria au PIB-uri pe cap de locuitor care se situează cu puțin sub 50% din media UE-27. Turcia, țară candidată la aderarea la UE, se situa peste nivelurile din România și Bulgaria. În aceste condiţii de unde bani pentru pensiile mărite?

Datoria publică guvernamentală a României a crescut în perioada 2000-2017 de la 22,4% din PIB (în anul 2000) la 35% din PIB (în anul 2017), arată Curtea de Conturi.

Astfel, fiecare român este îndatorat de către stat cu aproape 17.000 de lei, respectiv 3.600 de euro. Spre comparaţie, în anul 2010 datoria în contul unui român era de numai 7.758 lei, dar trebuie să ţinem cont că şi populaţia ţării era mai numeroasă atunci.

Fondul de pensii are la bază contribuţia oamenilor aflaţi în câmpul muncii. Or în condiţiile în care exodul populaţiei în afara graniţelor ţării, care ar fi trebuit să contribuie la fondul de pensii a crescut, urmarea firească este scăderea  direct proportională  cu numărul oamenilor care nu-şi mai aduc contribuţia la fondul de pensii prin plecarea lor din ţară. În aceste condiţii, de unde banii pentru majorarea pensiilor? Sau poate se doreşte ca exemplu de bună practică Rusia, despre care un cotidian central scrie:

Rusia a terminat fondul de rezervă și va acoperi deficitul bugetar cu bani din fondul de pensii, a anunțat ministrul de finanțe. El spune că fondul de rezervă pentru vremuri grele al Rusiei a încetat să mai existe la 1 ianuarie anul acesta.”

Înființat în 2008, Fondul de Rezervă a fost un instrument menit să ajute bugetul în vremuri de criză, mai ales când petrolul are un preț mic. Ministerul rus de finanțe a folosit această facilitate în ultimii ani, când Moscova a avut un deficit bugetar mare. Dar Fondul este acum aproape gol și avea doar 17 milioane de dolari la sfârșitul anului 2017.  Acest fond a fost înfiinţat după ce Rusia a mai travesat o criză de câteva luni când nu a mai avut bani pentru plata pensiilor iscându-se chiar o revoltă a pensionarilor.

Într-o ţară în care vorbim despre o creştere economică ce are la bază doar consumul este ridicol să vorbim despre o creştere a pensiilor, care în aceste condiţii devine un deziderat imposibil de realizat.

Creşterea pensiilor este necesară, dar pentru ca acest lucru să nu ducă la alte şi alte împrumuturi care în timp scurt generează înflaţia, prima dată trebuia revigorată industria, ceea ce ar fi dus la realizarea unor noi locuri de muncă, de unde ar fi venit şi contribuţia la fondul de pensii. Revitalizarea industriei farmaceutice care ar fi putut produce medicamente de mai bună calitate şi preţuri scăzute faţă de medicamntele pe care azi suntem nevoiţi să le importăm. O mai mare aplecare asupra sistemului public de sănătate ai căror beneficiari sunt tocmai pensionarii. Dacă aceste câteva lucruri ar fi puse la punct atunci putem vorbi despre o creştere sustenabilă a pensiei. Altfel, pe de o parte mărim pensiile şi salariile bugetarilor şi pe de altă parte mărim inflaţia.

Ar fi bine pentru viitor ca miniştrii, care după cum ştim sunt numiţi politic, să nu ajungă în vârful piramidei doar urmare a votului obţinut în alegeri, pentru că în acest fel se duce dracu, dacă nu cumva s-a dus, ţara în care trăim! Ca să fi ministru numit ar trebui ca judeţul din care provii să fie un judeţ dezvoltat economic. Doar aşa numitul îşi poate demonstra capacitatea managerială. Dar când tu provii din cel mai sărac judeţ din ţară, pe care l-ai păstorit ani de zile,  demonstrându-ţi prin aceasta incapacitatea de a gestiona problemele unui amărât de judeţ plin asistaţi sociali, marea masa de de manevră de care se folosesc politicienii ca să ajungă primari, preşedinţi de consilii judeţene, parlamentari sau miniştri, cum mama dracu poate să creadă cineva că poţi fi capabil să gestionezi problemele destul de spinoase ale unui minister ? Aceşti oameni demonetizează ceea ce ar trebui să se înţeleagă prin ministru.

Apropo, judeţul Giurgiu din nou s-a situat pe penultimul loc din ţară ca şi promovabilitate la examenul de bacalaureat …

I.C.MANDU

Cronica Giurgiuveana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *