Luna aprilie este a patra luna a anului in calendarul gregorian si are 30 de zile. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. Aprilie incepe cu aceeasi zi a saptamanii ca luna iulie, in toti anii, si ca ianuarie in anii bisecti.

In traditia noastra populara, luna aprilie se numeste: prier, florariu, traista-n bat.

Luna aprilie inseamna timp favorabil prielnic holdelor si turmelor de vite. Continua semanaturile de primavara, se tund oile inainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repara tarcurile si oboarele pentru vite.

Cand vremea e inselatoare, cu timp friguros si secetos pentru semanaturi, potrivit prezicerilor din traditia populara, aprilie anunta saracie, recolte slabe. Daca vremea este frumoasa si calduroasa, atunci luna mai va avea vreme rece, cu ingheturi, iar vara va fi furtunoasa.

1 aprilie este si ziua Pacalelilor si Ziua internationala a pasarilor.

La 23 aprilie a fiecarui an se sarbatoreste Sfantul Mare Mucenic Gheorghe Purtatorul de Biruinta. Sarbatoarea aceasta este considerata inceputul verii pastorale, tot asa dupa cum cea a Sfantului Dumitru marcheaza incheierea ei. De Sf.Gheorghe oile pleaca la stana, vacile se „mana” la ciurda, iar la sate oamenii „se tocmeau” pentru munca la arendasi sau boieri pana la anul.Exista superstitia ca, daca Sf.Gheorghe cade in post, tot anul laptele vacilor si oilor va fi slab. Superstitia spune, de asemenea ca, poarta noroc daca oamenii se cantaresc in aceasta zi. in aceasta zi se serbeaza Mosii de Sf.Gheorghe si este bine ca la ferestre si usi, la intrarea staulelor si grajdurilor cu vite si cai, sa se puna ramuri de salcie; la biserica se imparte liliac, iar in unele regiuni, leustean, pentru a pastra sanatatea oamenilor si animalelor pe tot timpul anului si pentru a-i feri de rele. Asa cum in unele regiuni fetele sunt stropite de Pasti cu parfum, tot asa in altele exista obiceiul ca ele sa fie stropite de Sf.Gheorghe, ca rit de reinnoire temporala si spirituala. Stropitul originar folosea apa din fantana, apa avand semnificatie dubla, de substanta purificatoare si element favorabil fecundarii. Se mai spune ca de Sf.Gheorghe ard comorile in paduri sau pe dealuri si cine le vede noaptea luminand, ziua le poate gasi. Tot acum se fac farmece pentru dragoste.

Floriile, o veche serbare romana de la inceputul primaverii

24 aprilie, praznic imparatesc, sarbatorit cu o saptamana inaintea Sfintelor Pasti in toata Biserica Crestina, Floriile nu inseamna numai ramuri de salcie si maslin.  incepand din seara Duminicii de Florii, intram in saptamana Sfanta a Patimilor care va culmina cu Sfanta zi de Joi, cand a avut loc Cina cea de taina, si cu Vinerea Mare, cand a fost rastignit Iisus.

Floriile“ reprezinta termenul popular al sarbatorii, amintind de o veche serbare romana de la inceputul primaverii – „Floralia“. Dupa slujba de dimineata de la biserica, ramurile sfintite si binecuvantate de salcie sunt aduse acasa si se ating cu ele copiii, ca sa creasca mari si frumosi. Sunt pastrate la icoane, la porti, la grinda casei, pe morminte sau puse intr-un loc curat, fiind folosite in decursul anului in gospodarie. Alteori, crengutele de salcie sfintite se planteaza undeva in gradina. Se spune ca ele vindeca animalele bolnave sau aduc o recolta mai bogata. Cele puse la icoana se pastreaza tot anul si se folosesc ca leac impotriva relelor care ar putea lovi casa si familia.

Se spune ca asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si de Pasti.