Poet, eseist, profesor de teologie, doctrinar al gândirismului, conducător al revistei care a impus acest curent, fost ministru, membru al Academiei Române, Nichifor Crainic a fost o personalitate tumultoasă, care a iscat polemici numeroase. A fost un poet religios prin temele fundamentale cu privire la destinul omenesc, dar și un filosof creștin, în sensul marilor gânditori, care au transpus adevărurile dogmei și misticii creștine în adevăruri raționale și inteligibile, în teme practice de viață creștină. El are o filosofie proprie, care este partea de raționalitate a concepției sale despre om și despre lume.

În cugetarea naționalistă, în poezie, în teologie, contribuția lui Nichifor Crainic e pe rând specific naționalistă, specific poetică și specific teologică și încă atât de remarcabilă încât se poate spune nu numai că naționalismul, poezia și teologia românească sunt altfel de la Nichifor Crainic, ci că acestea și-au aflat prin activitatea lui o adevărată împlinire de sens.

Nichifor Crainic este un polemist ideologic, un scriitor care nu ia condeiul în mână decât pentru a impune un punct de vedere sau pentru a doborî un adversar. Metoda sa nu este însă retorică și cu toate că, prin atitudini, el amintește uneori pe Nicolae Iorga, arta sa scriitoricească se călăuzește de alte principii.

Oricine străbate unul din eseurile lui Crainic trăiește, la sfârșitul lui, impresia unui lucru bine articulat în toate punctele lui, limpede determinat în spațiu, un adevărat organism autonom. În latura evocativă, Crainic folosește marile simboluri ale culturii, din care se pricepe a extrage toată solemnitatea patosului lor.

Bibliografie:

– Crainic, Nichifor. „Poezia noastră religioasă”, postfață de Adrian Michiduță. Editura Episcopiei Giurgiului, 2010;

– Stăniloae, Dumitru. Revista „Gândirea”, an XIX, nr. 4, aprilie 1940 (număr festiv Nichifor Crainic la 50 de ani);

– Vianu, Tudor. „Arta prozatorilor români”. București, Editura Contemporană, 1941.

Foto: volume din colecțiile Bibliotecii Județene „I.A. Bassarabescu” Giurgiu, Sala de lectură

Elena Damian, bibliotecar