EUGEN BARBU – un autor controversat – 28 de ani de la trecerea în neființă

EUGEN BARBU – un autor controversat – 28 de ani de la trecerea în neființă

Fiul jurnalistului și scriitorului giurgiuvean Nicolae Crevedia, Eugen Barbu, s-a născut la 20 februarie 1924, într-o mahala a Bucureștiului – Cuțarida.

A fost jurnalist, romancier, scenarist, pamfletar, membru corespondent al Academiei Române și laureat al premiului Herder.

A terminat Facultatea de Litere a Universității București și a fost jucător de fotbal, antrenor, corector și revizor la Casa Scânteii. A debutat cu volumul de nuvele „Munca de jos”, apoi se impune în literatura română cu romanul „Groapa”, „unul din vârfurile literaturii române contemporane” ( N. Manolescu).

„Groapa” este romanul oamenilor necăjiți, cruzi, însingurați, care trăiesc într-o lume care se scufundă și în care pot supraviețui numai prin instinct. „Nu credem că greșim dacă afirmăm că interesul enorm cu care efectuăm lectura se datorează puternicei impresii de trăit, de adevărat.” (criticul Virgil Ardeleanu)

În 1963 este numit la conducerea revistei „Luceafărul”, iar în 1969 este ales membru supleant al CC al PCR. Din 1970 până în 1989 a condus revista „Săptămâna”.

Scrie scenarii pentru seria Haiducilor lui Șaptecai și cea a filmelor cu Mărgelatu: Haiducii, Răpirea fecioarelor, Zestrea domniței Ralu, Trandafirul galben, Masca de Argint, Colierul de turcoaze.

După romanul „Groapa” îi apar romanele: „Șoseaua Nordului”, „Săptămâna nebunilor”, „Principele” și „Incognito”, roman pentru care este acuzat de plagiat.

Scrie piese de teatru: „Să nu-ți faci prăvălie cu scară”, „Labirintul” și înființează după 1989 revista „România Mare”.

Eugen Barbu este acuzat de contemporanii săi că a împărțit viața literară între scriitori „albi” și scriitori ,,roșii”, adică scriitori agreați de revistele pe care le

conducea și ceilalți pe care îi numea agenți ai Europei Libere: „Mărturisesc, că îmi pare rău că un scriitor de talia lui Eugen Barbu, care a dat cărți precum Groapa și Principele s-a lăsat târât de resentimente și de frustrări, asumându-și un rol trist, de vârf de lance împotriva scriitorilor socotiți de Săptămâna agenți ai Europei Libere.” (Octavian Paler)

Eugen Barbu moare la București, în 7 septembrie 1993.

Bibliografie:

Nicolae Manolescu – „Literatura română de azi”

Valeriu Cristea – „Interpretări critice”

Foto: volume aflate în colecțiile Bibliotecii Județene „I. A. Bassarabescu” Giurgiu

Silvana Gruiță, bibliotecar

Cronica Giurgiuveana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *