Ziua de garda a medicilor pensionari …

Emoția revederii într-un cadru intim le-a dat posibilitatea medicilor pensionari să retrăiască momente plăcute care s-au succedat în întreaga dumnealor carieră, o carieră în care vieți ce atârnau de doar un fir de păr au fost salvate de acești oameni minunați. Am stat puțin de vorbă cu un medic chirurg,  care modest, plin de bun simț când i-am reamintit că i-a redat dreptul la viață unei persoane dragi sufletului meu a spus: „ Eu am rezolvat ceea ce știința medicală putea face, în rest, cea mai grea problemă a fost rezolvată de bunul Dumnezeu”.  

Printre acești oameni deosebiți l-am revăzut și pe seniorul, cred că decanul de vârstă dintre cei prezenți, dar cu sufletul veșnic tânăr, domnul doctor Alexandru Trifan. Nu cred că există vreun giurgiuvean care să nu fi trecut prin cabinetul dumnealui, sau chiar dacă nu a trecut este imposibil să nu-l fi cunoscut, sau să nu auzit vreo povestioară nostimă legată de domnia sa și vreun pacient.

 Una dintre aceste povestioare am să v-o relatez în rândurile ce urmează:

dsc_0066

La noi în Giurgiu a trăit un personaj, pitoresc aș putea spune, a cărui poreclă era Tilă. Acest Tilă, în urma unui accident i se montase o proteză metalică la nivelul cutiei craniene și datorită acestui fapt devenise un fel de client permanent al doctorului Trifan. Profitând de handicapul sau, Tilă comitea mici găinării. Atunci când miliția  îi bătea la poartă dădea fuga la doctorul Trifan inventând fel de fel de povești halucinante. Într-una dintre ele se spune că Tilă, de cum a intrat în cabinetul medicului a început să dea disperat din mâini  zbierând cât îl țineau bojogii că îl atacă albinele. Doctorul, șugubăț din fire, știind cu cine are de-a face, a început și dumnealui să dea agitat din mâini strigând la Tilă: „ Și ce le dai la mine mă, ce le dai la mine … ”. Luat prin surprindere, neașteptându-se la o astfel de reacție din partea doctorului a început să râdă și astfel și-a dat seama că nu-l poate păcăli pe doctor. După care a plecat și  s-a oprit la prima cârciumă din drum, unde-l așteptau amicii săi de băutură. Așezat în fața unei halbe cu bere rece, cu lacrimi în ochi  de atâta râs s-a pus să le povestească cu voce tare tuturor celor prezenți în cârciumă pățania ce tocmai o avusese cu doctorul Trifan. Mult timp a circulat prin Giurgiu această nostimă povestioară.

Revenind la „ Ziua Medicilor Pensionari”, acest eveniment plin de încărcătură emoțională, eveniment care nu ar fi fost posibil fără colaborarea dintre Colegiul Medicilor din Giurgiu, al cărui președinte este doctorul Pick Ladislau și Asociația Medicilor Pensionari coordonată de doctorul Alexandru Trifan.

dsc02420-1-1024x768-1

Despre acest moment magnific după părerea mea, doctorul Pick Ladislau, vizibil emoționat a spus : „ Mi-aș dori ca astfel de întâlniri să fie mult mai dese. Dar din păcate timpul și timpurile pe care le trăim nu ne permit să ne întâlnim atât de des pe cât ne-am fi dorit. Ne întâlnim  doar o singură dată pe an, într-o zi mare, de ziua sfântului Luca, marele apostol și evanghelist patronul breslei medicilor. Ca și istoric al Zilei Medicilor Pensionari vă pot spune că a început  încă din anul 2002. În perioada 2002 – 2004 această zi era sărbătorită odată cu Ziua Sănătății,  în 7 aprilie. Începând cu 2004,  Colegiul Medicilor din România condus de profesorul Mircea Cinteză și Asociația Medicilor Pensionari coordonată de profesorul Virginia Ioan au luat decizia ca Ziua Medicilor Pensionari să aibă loc în luna octombrie,  așa cum spuneam,   de ziua sfântului apostol – evanghelist Luca. Aproape că nu știu cum au trecut anii, pentru că iacătă deja ne aflăm la cea de-a 12 întâlnire. În timp ce vorbesc cu dumneavoastră îl privesc pe colegul și prietenul meu,  doctorul Micu Sorel care stă cuminte pe scaun precum un elev în fața profesorilor. Să știți că același sentiment îl trăiesc și eu în fața acestor oameni deosebiți și medici extraordinari, care pe noi, mai tinerii dumnealor colegi, atunci când am poposit pe plaiurile giurgiuvene ne-au  primit  cu brațele deschise, ca într-o mare și frumoasă familie. Acesta este de fapt și motivul, care pe mine cel puțin, m-a determinat să nu mai plec din Giurgiu. Da, vinovații, cu ghilimelele de rigoare, pentru că nu am mai plecat din Giurgiu sunt  oamenii aceștia frumoși,  de la care am învățat în primul rând ce înseamnă respectul față de munca noastră, respectul față de pacient și am mai învățat un lucru esențial:  O secundă poate fi mai prețioasă decât o sută de ani atunci când te lupți pentru viața unui om. ”

dsc_0093-1dsc_0071dsc02426-1-1024x768dsc_0115dsc_0067dsc_0065

La această „zi de gardă” a medicilor pensionari au participat: dr. Eleonora Pascu, dr. Mircea Cîrjaliu, dr. Maria Deliu, dr. Lucreția Babin, dr. Valerian Boțocan, dr.Maria Culcea, Horia Lăzureanu, dr. Dumitru Popescu, dr. Alexandru Trifan, dr. Ariclia Ulea, dr. Vicențiu Marciu, dr. Gherghina Barbu, dr. Elena Chițu, dr. Vladimir Grăniceanu, dr. Victoria Munteanu și dr.Cornelia Piepteanu.

I.C.MANDU






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *