Visul lui Barbu …

… Se făcea că pe cele două maluri ale canalului Cama se aflau toţi giurgiuvenii cu mic cu mare, ţinând în mâini baloane colorate în roşu şi placarde pe care scria „ Barbule noi te iubim, că ca tine nu găsim ! „. Înaltul cerului era brăzdat de avioane de vânătoare şi helicoptere. Pe ponton dansau majoretele noastre, iar în apă se găseau sirenele ale căror măsuri 90-60-90 făceau să pălească de invidie cele mai tari fotomodele, sirene aduse cu mare strădanie tocmai din Triunghiul Bermudelor de EL, primarul manager al Giurgiului, care efectuau un minunat dans sincron.

Toţi cei aproximativ 75 de mii de giurgiuveni, trebuie precizat faptul că se întorseseră acasă şi giurgiuvenii plecaţi să muncească în străinătate cu gândul să nu mai plece, nu ştiau  ce să privească mai întâi. Dansul fascinant al sirenelor, dansul majoretelor, avioanele, helicopterele, carele alegorice frumos împodobite pe care erau pictate cu mare măiestrie chipurile lui Barbu şi ale lui Vladu, care cot la cot ne-au adus „fericire şi prosperitate” timp de 4 ani.

Sau să privească cearta investitorilor veniţi din toată lumea, îmbrăcaţi în costumele lor negre cu cămăşi albe şi cravate negre, de nu ştiau bieţii oameni dacă sunt ciocli sau chiar sunt investitori,  care se certau pe pământul adiacent canalului. Investitori care imediat ce au auzit de amenajarea canalului Cama au venit să construiască caziouri, mai ceva ca cele din Las Vegas. În afară de teren, problema lor majoră era că nu reuşeau să-l găsesecă pe constructorul devenit deja celebru în toată lumea, fostul viceprimar Vladu, care deşi nu a câştigat nici o licitaţie, giurgiuvenii spun că firmele domniei sale au subcontractat cam tot ce se putea subcontracta ca lucrări edilitare de la firmele care câştigaseră licitaţiile, unde tot excelenţa sa a fost şi preşedintele comisiilor de licitaţii.

Degeaba striga sărmanul Barbu că informaţia este falsă, că Vladu nu a fost decât un biet executant al dispoziţiilor sale. Că lucrările pe care le-au efectuat firmele lui Vladu au fost de foarte proastă calitate fiind nevoit să le refacă pe majoritatea. Degeba striga că firmele lui şi ale prietenilor lui sunt cei mai buni constructori. Investitorii nu şi nu, îl vroiau constructor pe Vladu. Neavând ce să facă, Barbu s-a mulţumit cu mulţimea de oameni prezenţi, privindu-l cu milă pe bietul director, cu salariu de director, mare armator al flotilei navale compusă din două bărci şi trei hidrobiciclete, care nu mai prididea să rupă bilete la miile de oameni care vroiau să se plimbe cu bărcuţa. Ei asta e! Visa Barbu în continuare, or să mă voteze toţi giurgiuvenii în proporţie de 100%, inclusiv nou născuţii şi voi ajunge din nou primar!

Dar de ce să mă voteze doar giurgiuvenii ! De ce să nu mă voteze toată populaţia României să ajung preşedinte! Ia stai, la urma urmei mă cheamă Barbu, de ce să nu mă voteze populaţia întregului mapamond să ajung … dar de nu ?…

Alo! Coane Barbule trezeşte-te că altfel o să fi contracandidatul lui Dumnezeu. Degeaba încerci mătăluţă să umfli realitatea. Dintre cele câteva zeci de persoane care au participat la prima plimbare cu bărcuţa, peste 70% dintre domniile lor erau membrii de partid.

I.C.MANDU






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *