Urmeaza 72 de ore de vortex polar in Romania

Vortexul polar este reprezentat de circulaţia în sensul invers acelor de ceasornic a unor vânturi superioare, puternice, care înconjoară cei doi poli ai planetei, în cazul de faţă, polul nord. Aceste vânturi au tendinţa de a păstra aerul rece din emisfera nordică în zona arctica. Uneori, aceste vortexuri pot să coboare mai la sud decât în mod obişnuit, cauzând temperaturi foarte scăzute în zone în care acestea nu sunt întâlnite în mod normal.

Vortexurile polare pot provoca scăderi importante ale temperaturilor în orice zonă a emisferei nordice, în America de Nord, Europa sau Asia.

Vortexurile polare sunt permanente. Vânturile superioare care le formează variază însă în intensitate, iar atunci când acestea scad semnificativ, vortexurile se pot dezintegra, aşa că aerul arctic, extrem de rece, ajunge la latitudini la care o astfel de vreme nu este întâlnită frecvent. Acest fenomen, cunoscut sub numele de oscilaţia arctică, poate avea loc de mai multe ori pe an. 

Scăderi bruşte de temperatură, de intensităţi diferite, au loc de mai multe ori în fiecare an, în zone diferite ale lumii. În luna martie a anului 2014, o mare parte a Europei a fost afectată, astfel că, în unele zone, sărbătorile pascale au fost mai friguroase decât Crăciunul. În Marea Britanie, spre exemplu, s-a înregistrat cea mai friguroasă lună martie din ultimii 50 de ani.

Sunt fenomene complet diferite. Gerul provocat de vortexurile polare afectează zone mai întinse şi durează de obicei mai mult decât o furtună singulară. Scăderea bruscă de temperatură poate declanşa însă numeroase furtuni, mai ales atunci când afectează o zonă relativ caldă.

În cazul unor temperaturi foarte scăzute, se recomandă să nu părăsiţi locuinţa decât dacă este neapărat necesar şi să purtaţi mai multe straturi de haine dacă o faceţi.

Subiectul este dezbătut intens de oamenii de ştiinţă. Deşi poate părea ciudat că încălzirea planetei să cauzeze temperaturi scăzute, ştim că aceasta provoacă fenomene extreme, cum sunt temperaturile extrem de ridicate vara şi geruri puternice iarna.

 Începând de joi seară, de la ora 23.00 şi până vineri, 23 martie, ora 15.00, 14 judeţe şi Capitala vor fi sub cod portocaliu care vizează ninsoare abundentă, strat de zăpadă consistent, temporar viscol şi vizibilitate scăzută.

Codul portocaliu care vizează ninsoare abundentă, strat de zăpadă consistent, temporar viscol şi vizibilitate scăzută va afecta, în perioada 22 martie, ora 23:00 – 23 martie, ora 15:00, judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Argeş (parţial), Teleorman, Dâmboviţa (parţial), Prahova (parţial), Buzău (parţial), Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Brăila şi Tulcea, precum şi municipiul Bucureşti.

Potrivit meteorologilor, în sudul Banatului şi al Olteniei, în cea mai mare parte a Munteniei şi a Dobrogei, ninsorile vor fi abundente, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 60 km/h şi temporar 65 – 70 km/h, viscolind şi local troienind zăpada şi determinând diminuarea vizibilităţii.

Cod portocaliu în sudul României – 16 ore
Strat de zăpadă depusă – 35 de centimetri
Viteza vântului – 55 km/h la rafale
Temperatura – resimțită spre -10 grade Celsius

Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, cursurile şcolare sunt suspendate integral, vineri, în judeţele Giurgiu, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Buzău, Dolj, Călăraşi, Ilfov, Olt, Ialomiţa (cu excepţia grădiniţelor cu program prelungit) şi în municipiul Bucureşti, potrivit informaţiilor furnizate de inspectoratele şcolare. 

 

 



« (Previous News)



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *