Traditii de Florii. Ce semnificatie are Duminica Floriilor

În România sunt numeroase superstiții și tradiții de Florii, această sărbătoare fiind una de mare însemnătate pentru creștin-ortodocși.

Floriile marchează şi începutul Săptămânii Patimilor, care se sfârșește după o săptămână,  odată cu  sărbătoarea Învierii Domnului.

Ce semnificație are Duminica Floriilor

Duminica Floriilor marchează, an de an, intrarea Domnului în Ierusalim, pe un asin, întâmpinat cu flori, cu ramuri de măslin şi de finic de mii de oameni şi aclamat ca un adevărat împărat prin cuvintele: “Osana! Bine este cuvântat  Cel ce vine în numele Domnului!”.  Această sărbătoare este una dintre cele mai importante sărbători din an, reprezentând singura data când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat.

Ce trebuie să faci cu ramurile de salcie, de Florii

Salcia înlocuieşte de fapt ramurile de măslin şi finic, care nu se găsesc în Români. În această zi se ţine o Liturghie diferită de cea care se oficiază în celelalte duminici. Pe de altă parte, potrivit unei legende, salcia s-ar fi  făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continuie drumul.

Drept mulţumire, Fecioara Maria a dăruit sfinţenie salciei. În zilele noastre, creştinii adună crenguţe de salcie pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite de preoţi, apoi le aşază la icoane, ca să-i păzează pe toţi cei din casă de boli.

Alţii le prind la uşa de la intrare, să le protejeze locuinţa, sau şi îşi încing mijlocul cu ele, fiind convinşi că astfel alungă durerile.

În unele zone, sunt puse înainte de culcare sub pernă de către fetele mari, existând credinţa că astfel vor deveni mai frumoase şi se vor mărita în acel an.
Se mai pun la pomii fructiferi şi la vie, ca să rodească mai mult, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele.

Cei care cultivă cânepă caută să rupă ramuri de salcie cât mai lungi, ca să le va crească înaltă cânepa.

Alte tradiții de Florii

Cel care se împărtăşeşte de Florii are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune în gând, atunci când se apropie de preot.

În Banat şi în Transilvania, fetele mari pun o oglindă şi-o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, acestea sunt luate şi pot fi folosite în descântece de dragoste şi de sănătate.

Cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşte, se spune la ţară.

Cine se spală azi pe cap trebuie s-o facă doar cu apă desântată şi sfinţită, altfel riscă să albească precum pomii care dau în floare.

Gospodinele coc plăcinte pe care le dau de pomană săracilor.

Azi înfloresc urzicile, dar fără a fi bune de mâncat, semnificând şi apropierea sfârşitului postului Paştelui. De aceea, sărbătoarea de Florii se mai numeşte şi “Nunta urzicilor”.

Sărbătoarea Floriilor, ziua numelui pentru toţi cei botezaţi după flori, are rădăcini adâncii în istorie. Pe vremea romanilor era dedicată Zeiţei Flora. Ulterior, creştinii au transformat-o în ziua de debut a pregătirilor pentru Învierea Domnului, legând-o de intrarea Domnului în Ierusalim.

Se spune dacă te speli pe cap în această zi, fără apă descântată şi sfinţită, părul va albi peste noapte.

Fetele care vor să-şi întâlnească sufletul pereche trebuie să fiarbă busuioc în apă la miezul nopţii şi să se spele pe cap cu ea, apoi să o toarne la rădăcina unui copac înflorit, înainte de răsărit.

Este bine ca în această zi să se aerisească hainele, să se primenească obiectele din casă, iar fetele să-şi scoată zestrea afară în soare pentru a-şi atrage ursitul.

Fetele mari din Banat şi Transilvania pun o oglindă şi o cămaşă curata sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, acestea sunt luate şi folosite ca talismane pentru dragoste şi sănătate.

 



« (Previous News)



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *