Sezatorile continua in judetul Giurgiu. Acum a fost randul comunei Stanesti

Sezatorile continua in judetul Giurgiu. Acum a fost randul comunei  Stanesti

Vechimea comunei Stăneşti se pierde undeva în negura timpului. Bătrânii locului spun că întemeietorii au fost doi ciobani cu numele „ Stan „ care găsind apă şi iarbă pentru oile lor s-au stabilit aici, atrăgând mai târziu şi alţi cobani şi locuitori din satele învecinate. Această legendă a întemeierii satelor româneşti este asemănătoare pe întreg cuprinsul ţării.

Până în anul 1864, locuitorii Stăneştiului erau clăcaşi. Viaţa lor a fost una foarte grea. O viaţă plină de umilinţe, de mizerie, trăiau în bordeie desculţi, flămânzi şi goi. Satul Stăneşti a fost însemnat în istorie ca unul din punctele fierbinţi ale răscoalei din 1907 .

Stăneştenii au fost greu încercaţi de-a lungul istoriei, dar au rămas pe loc înfruntând cu stoicism hoardele de tătari. Au rămas pe loc bărbaţii strângând din dinţi în timp ce muierile-şi plângeau bărbaţi morţi care au pus mai presus decât viaţa un petec de pământ în răscoala din 1907. Dar … nu au plecat. Au rămas pe dealurile Stăneştiului ca nişte veştnici apărători ai românismului, ai credinţei noastre strămoşeşti şi a tradiţiilor culturale specifice zonei, fapt ce le-au dat puterea să fie în continuare stăneşteni. Oameni scumpi la vorbă, dar cuvântul dat capătă caracter de lege, serioşi în tot ceea ce intreprind şi foarte buni gospodari. Ocupaţia principală  a rămas aceeaşi, care s-a transmis din generaţie în generaţie şi anume agricultura.

Tot din generaţie în generaţie stăneştenii îşi transmit cultura lor tradiţională specifică zonei, pentru că ei ştiu că nerespectarea datinilor străbune duce la pierderea identităţii comunei Stăneşti. În sprijinul păstrării nealterate a tot ceea ce înseamnă tradiţie şi cultură autentică vine şi CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GIURGIU, care în data de 23 martie, împreună cu factori responsabili din comună au organizat o şezătoare în incinta sălii de sport a şcolii generale din localitate. Pentru reuşita acestei sărbători şi-au dat concursul referent Crina Cîrstea, doamna  Damian Petrica, precum şi cadrele didactice din şcoală. În sala de sport îmbrăcate în frumoasele costume tradiţionale au fost prezente peste 30 de persoane cu vârste cuprinse între 3 şi 80 de ani. Pentru ca cei mai tineri să înţeleagă cât mai bine datinile şi obiceiurile creştineşti, preotul comunei s-a alăturat aceste şezători vorbindu-le despre semnificaţia şi frumuseţea obiceiurilor specifice comunei Stăneşti. Femeile mai în vârstă au povestit întâmplări pline de umor, picanterii din tinereţea dumnealor, când întreaga comunitate petrecea în armonie şi voie bună sfârşitul iernii şi venirea primăverii care le dădea de fiecare dată speranţa noului început. 

stanesti 1stanesti 2stanesti 3stanesti 4

Nici copiii nu s-au lăsat mai prejos, glasurile lor cristaline dând viaţă ghicitorilor, proverbelor şi zicătorilor din străbuni. După ce au  stat la sfat, cum se spune, în timp ce serveau câte-o gustare din bucatele apetisante aşezate pe ştergare au încins aşa cum îi stă bine românului când se află la petrecere câte-o sârbă, câte-o geampara şi ca să-şi mai tragă sufletul ascultau câte un cântec popular interpretat de realele talente din comună cum ar fi „Toarce Lele”, „Mamă suflet de părinte”, „Eu la joc, mama la joc” , „Vino bade”, după care iar treceau la joc încingând câte-un brâu, rogojina sau freaca. La această sărbătoare nu aveau cum să lipsească autorităţile locale care s-au bucurat alături de ceilalţi participanţi de aceste momente care reuşesc cel puţin  pentru moment să ne facă să uităm de răul şi urâtul care ne înconjoară în timpurile de azi. Noroc că încă mai sunt oameni care se străduiesc să ne facă să nu uităm că suntem români şi locul nostru este aici şi nu prin ţări străine, după cum bine spunea poetul: „Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartă-n poartă”. Aceste versuri au fost scrise de mult, dar parcă azi se potrivesc mai bine ca oricând….

I.C.MANDU

 

 

 

 

Cronica Giurgiuveana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *