Secretul potiunii magice pe care o foloseste doar Ionel Muscalu

Secretul potiunii magice pe care o foloseste doar Ionel Muscalu

Ionel Muscalu este rezultatul unui amestec extraordinar de bine dozat. Poţiunea magică, acest elixir pe care l-a descoperit Ionel Muscalu are la bază câteva ingrediente pe care am să vi le spun şi dumneavoastră desconspirându-i astfel taina care-i dă lui Neluţu puterea de a fi omul potrivit la locul potrivit în oricare din funcţiile pe care le-a ocupat de-a lungul timpului. Iată care sunt ingredientele pe care Ionel Muscalu le-a amestecat în propria-i viaţă: 

Primul şi cel mai important, ştiinţa de carte peste care a presărat dorinţa de a studia, de a învăţa, de a fi permanent la curent cu ce este nou în domeniul lui de activitate, apoi s-a folosit şi de experienţa din jurnalism, când îmbrăcat în straie de sărăntoc se amesteca printre cerşetorii de la biserica ca să descopere un mod de viaţă. Şi am să vă mai spun un secret al poţiunii magice pe care o foloseşte Neluţu Muscalu: Furtul. Da, Neluţu al nostru este un hoţ. A furat şi fură în continuare din experienţa celor pe care el îi consideră demni de urmat. Unul dintre cei mai importanţi formatori ai lui a fost, pentru că aşa a vrut Dumnezeu, a fost Dan Mucenic. Şi ca să nu se prindă nimeni că este posesorul acestei poţiuni magice Neluţu a îmbrăcat totul poezie.

Acesta este după părerea mea secretul care-l face pe Ionel Muscalu un om deosebit. Ionel Muscalu este de câteva luni directorul muzeului judeţean „Teohari Antonescu „ din Giurgiu şi într-un timp  atât de scurt, în ciuda lipsei de experienţă, a reuşit să-i dea viaţă. Practic a reuşit să resusciteze această instituţie în care cu greu intra vreun vizitator, cel mult vreunul, doi goniţi de ploaie. Cum a fost posibilă redefinirea scopului şi rolului pentru care a fost creat muzeul, Ionel Muscalu l-a adus la cunoştinţa publicului larg prin conferinţa de presă ce a avut loc în incinta secţiei etnografice a muzeului găzduită de Consiliul Judeţean Giurgiu, despre care, spre ruşinea mea trebuie să recunosc că nu am ştiut, dar acum, odată văzută, cu siguranţă mă voi duce s-o revăd.  

„ Azi se împlinesc 3 luni şi 22 de zile de când sunt, în urma concursului, managerul muzeului judeţean „ Teohari Antonescu „. O perioadă scurtă, dar prolifică în evenimente. În cadrul proiectului de management am propus un program minimal şi, desigur, unul maximal. Deocamdată l-am realizat pe cel maximal, privind acţiunile şi activităţile muzeului. Am reluat şi refăcut toate protocoalele şi relaţiile de colaborare cu instituţiile de cultură şi cele de învăţământ din municipiul Giurgiu, dar şi cele din judeţul Giurgiu.

Am realizat protocoale de parteneriat şi am început să lucrăm la proiecte utile muzeului cu parteneri de talie naţională  cum ar fi Muzeul Naţional de Istorie, Institutul de Cercetare Istorică „ Nicolae Iorga „, Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul Regional de Istorie din Ruse.

Am avut şi am sprijinul total al Consiliului de Administraţie care a acceptat să avem acţiuni dedicate femeilor, intrarea gratuită de 8 martie când, doamne, domnişoare şi fetiţe au venit să ne dăruiască un zâmbet, iar noi le-am oferit tuturor flori.

Expoziţiile noi sunt foarte importante într-un muzeu care devine senior în domeniul său, iar managementul de tip nou este eminamente obligatoriu !

Atunci când ideile noastre n-au mai încăput în muzeu am mers la teatru, la biserică, la şcoală. Referitor la biserică în acest an omagial al unităţii de credinţă şi neam, vreau să mulţumesc public multora dintre feţele bisericeşti care s-au implicat, ne-au sprijinit şi alături de care am organizat evenimente cu participare de ţinută sau largă reprezentare la mănăstirea Comana, la catedrala Adormirea Maicii Domnului, la mănăstirea Sfântul Ioan Rusul.

Acţiunile noastre care au scos din timpul muzeal şi l-au introdus în timpul contemporan au fost cât se poate de constante, numeroase, diversificate şi cu impact asupra unor numeroase grupuri ţintă: De la şcoli la profesorii de istorie, de la copii la persoane aflate la senectute, am încercat să interacţionăm cu toţi.

Am colaboarat excelent cu teatrul „Tudor Vianu” , Biblioteca Judeţeană „I.A. Bassarabescu”, Centrul de Creaţie, biserică, şcolile nr. 2 ,  Nr. 3, Nr. 7,  şcoala din Slobozia, şcoli din municipiul Bucureşti, şcoli din judeţul Ilfov,  colegiul naţional „Ion Maiorescu” şi liceul „Tudor Vianu „ .

Am adus la întâlnire cu giurgiuvenii vârfurile noului val al istoricilor din România. Vom aduce foarte curând şi gânditorii români de la facultatea de filizofie a Universităţii din Bucureşti.

Ţin să-i mulţumesc domnului Emil Păunescu pentru că este constant alături de mine în Giurgiu, la Bucureşti sau la Vălenii de Munte în încercarea de a revitaliza revista muzeului, doamnei Lili Ganceva directoarea Euroregiunii Danubius şi tuturor oamenilor din presa locală sau naţională”.

Ionel Muscalu a prezentat şi o situaţie comparativă a anilor 2017/2018 ca şi număr de vizitatori, cumpărători de bilete pentru aceeaşi perioadă a anului, rezultând un plus de 864 de vizitatori, ceea ce înseamnă o creştere de aproximativ 3 ori. A ţinut să precizeze că acest lucru a fost posibil şi datorită implicării tuturor colegilor care cu adevărat formează o echipă de profesionişti, parte dintre domniile lor ducând şi o muncă asiduă de cercetare. Despre noaptea muzeelor şi pleiada de alte acţiuni puse la cale de muzeul judeţean coordonat de Ionel Muscalu, la care  giurgiuvenii, şi nu numai, sunt invitaţi să participe vom vorbi pe larg într-o ediţie viitoare a publicaţiei noastre.

I.C.MANDU

Cronica Giurgiuveana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *