Se spune ca promisiunea facuta este datorie curata. Ionel Dinu se tine de promisiune…

Azi, 24 noiembrie 2017  Ionel Dinu secretar general adjunct al PNL Giurgiu are toate premizele să intre în istorie ca primul politician postdecembrist care s-a adresat Tribunalului București, Bulevardul Unirii Nr.3 , sector 3, București printr-o cerere în care solicită instanței dizolvarea PSD-ului, așa cum a declarat într-o recentă conferință de presă.

În susținerea demersului său Ionel Dinu invocă  legea partidelor politice precum și Constituția României care prevăd sancțiuni pentru partidele care își încalcă propriul statut, program de guvernare, acționând împotriva democrației și a statului de drept.

În rândurile ce urmează vă vom prezenta integral cerea depusă azi, 24 noiembrie de către Ionel Dinu la Tribunalul București.

 

CATRE

TRIBUNALUL BUCURESTI

Bulevardul Unirii nr.37, sectorul 3, Bucuresti

 Domnule Presedinte,

    Subsemnatul DINU IONEL, domiciliat in sat Dealu, com. Crevedia Mare, jud. Giurgiu, posesor al CI seria GG, nr.456278, eliberata de SPCEP JEP Giurgiu la data de  11.10.2017, CNP 1600711400301,  prin prezenta formulez urmatoarea

CERERE

   Prin care solicit instantei dizolvarea Partidului Social Democrat – PSD, cu sediul central in Șoseaua Kiseleff  nr. 10, sector 1, Bucuresti, pentru urmatoarele motive:

     In fapt,

   Legea 14/2003- Legea Partidelor politice precum si Constitutia Romaniei, prevad sanctiuni pentru partidele care isi incalca propriul statut, program politic si program de guvernare actionand impotriva democratiei si a statului de drept.  

   Concret, Legea 14/2003- Legea Partidelor politice, prevede ca un partid sau o organizatie care militează impotriva principiilor statului de drept poate fi dizolvat pe cale judecatoreasca.

   Astfel, art. 43 din Legea 14/2003 prevede ca : “Un partid politic isi inceteaza activitatea prin:

  1. a) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Curtea Constituţională, pentru încălcarea art. 30 alin. (7) şi art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată;
  2. b) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Tribunalul Bucureşti;
  3. c) autodizolvare, hotărâtă de organele competente prevăzute în statut;
  4. d) reorganizare, în situaţiile prevăzute la art. 38 alin. (3), art. 39 alin. (4) sau art. 41 alin. (2).”

   Asadar exista doua posibilitati de dizolvare a unui partid, excluzand decizia membrilor sai, prima ar fi printr-o hotarare a  Curtii Constitutionale a Romaniei iar cea de a doua printr-o hotarare pronuntata de Tribunalul Bucuresti.

   Articolul 45 alin. (1) din Legea 14/2003 enumera situatiile in care un partid politic poate fi dizolvat pe cale judecatoreasca: “(1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească in următoarele condiţii:

  1. a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) şi ale art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată, de către Curtea Constituţională, precum şi ale art. 3 alin. (3) şi (4) din prezenta lege;
  2. b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;
  3. c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
  4. d) când partidul urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic ale acestuia;
  5. e) ca urmare a inactivităţii constatate de Tribunalul Bucureşti conform art. 46 alin. (1);
  6. f) ca urmare a aplicării art. 26.”

   De asemenea, articolul 40, alin. (2) din Constitutia Romaniei prevede că  “Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independentei României sunt neconstituţionale.”

   Sunt nenumarate situatiile in care PSD si liderii acestuia au actionat impotriva democratiei, a legilor si a poporului roman. Incepand de la prima mineriada si pana la OUG 55/2014, cea care a permis timp de 45 de zile migratia alesilor locali la alte partide politice, fara ca acestia sa isi piarda functiile, ori pana la OUG 13/2017 privind modificarea Codurilor penale, PSD si liderii sai au incalcat in repetate randuri Constitutia Romaniei si legile tarii, aducand prejudicii statului roman si cetatenilor sai, “scopul sau activitatea partidului politic devenind ilicită ori contrară ordinii publice”, astfel impunandu-se dizolvarea Partidului Social Democrat.

   1.Prima si una din cele mai grave actiuni impotriva democratiei si a statului de drept din Romania s-a petrecut in zilele de 11 si 12 iunie 1990, actiune ce avea sa ramana in istorie ca Mineriada din 1990, cand autoritatile statului de la acel moment, in frunte cu Presedintele Ion Iliescu, fondatorul Partidului Social Democrat, au hotarat sa declanseze un atac violent impotriva manifestantilor aflati in Piata Universitatii din Bucuresti, care militau in principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara si isi exprimau, in mod pasnic, opiniile politice in contradictie cu cele ale majoritatii care forma puterea politica la acel moment. In acest atac au fost implicate, in mod nelegal, forte ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale, precum și a peste zece mii de mineri și alti muncitori din mai multe zone ale tarii.

   In plan intern mineriada din iunie 1990 a reprezentat o perioada de lipsa a libertatii presei prin prezentarea unilaterala la unica televiziune din acea vreme,doar din punctul de vedere al puterii FSN condusa de Ion Iliescu. Sediile partidelor de opozitie au fost devastate.

   Actionand ca o forta independenta de stat minerii s-au substituit fortelor de ordine si implicit au subminat statul, iar consecinta a fost actiunea impotriva statului in urmatoarele trei mineriade (impotriva guvernului Petre Roman in septembrie 1991 si a guvernului Radu Vasile in ianuarie 1999 si februarie 1999).

    Efectele in plan extern au fost catastrofale, Romania a fost exclusa de la orice finanțare a organismelor internationale si a fost intrerupt acordul de asistenta cu FMI. Mii și mii de tineri au plecat din tara. Foarte lent, efectele acestea au fost indepartate iar încrederea Occidentului, care parea pierduta definitiv, a fost recladită si Romania a devenit membru al NATO și al Uniunii Europene.

  1. In anul 2014 Guvernul PSD adopta OUG 55/2014, ordonanta despre care Premierul Victor Ponta, presedinte PSD la acea vreme, afirma ca si-o asuma. Actul normativ are un singur articol, care prevede, printre altele, ca „în termen de 45 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, primarii și președinții consiliilor județene, consilierii locali și consilierii județeni, precum și candidații care au fost declarați supleanți își pot exprima în scris și o singură data opțiunea cu privire la partidul politic, organizația minorității naționale din care doresc să facă parte sau să devină independenți, fără ca aleșii locali respectivi să își piardă calitatea dobândită în urma alegerilor” reglementand practic traseismul politic, oferind posibilitatea alesilor locali sa migreze la alte formatiuni politice, fara repercursiuni, schimband rezultatul alegerilor fara a tine seama de dorinta majoritatii alegatorilor, totul facandu-se doar in interesul Partidului Social Democrat cu incalcarea legii si contrar ordinii publice.

   In cele 45 de zile in care, conform OUG 55/2014, alesii locali au putut schimba partidul fara a-si pierde mandatele, multi primari ai PNL sau PDL au trecut la PSD sau UNPR, in unele judete primele doua partide ramanand fara niciun primar.

   Ulterior, prin DECIZIA Nr.761 din 17 decembrie 2014 a CCR, OUG 55/2014 a fost declarata neconstitutionala, fiind ulterior respinsa si de catre Parlamentul Romaniei, cu toate acestea, efectele negative ale ordonantei pe plan intern nu au mai putut fi indreptate, iar imaginea Romaniei pe plan extern a avut si ea de suferit.

   In acea perioada Partidul Popular European – PPE, a criticat dur Guvernul Ponta, si a respins ferm, printr-o rezolutie adoptată la Bruxelles, OUG 55/2014 care a legiferat traseismul politic al alesilor locali, chiar in pragul alegerilor prezidentiale si impotriva recomandarilor Comisiei de la Venetia, exprimandu-si ingrijoarea profunda privind supremația legii în Romania si a lipsei de respect față de valorile democratice, indemnand Guvernul României si PSD sa retraga ordonanța si sa se abtina de la introducerea oricaror schimbari in legea electorala cu mai putin de 6 luni inaintea alegerilor, facand apel la PSD sa nu abuzeze de puterea sa, sa nu distraga atentia si sa nu induca in eroare Romania privind parcursul sau european si valorile europene.

   Ne putem astfel intreba ce beneficiu a avut Romania si cetatenii sai si cum au fost slujite intereselor lor in urma acestei ordonate a Guvernului Ponta, singurul castig evident fiind doar cel al PSD, care a deturnat rezultatul unor alegeri democratice si vointa alegatorilor romani.

 

  1. Tot in anul 2014, in cadrul scrutinului pentru alegerea Presedintelui Romaniei, in mod activ PSD si liderii partidului, prin intermediul ministrilor de externe de la acea vreme Titus Corlatean si Teodor Melescan, au impiedicat votul romanilor din Diaspora.

   Din cauza numarului mic de secții de votare din afara tarii, 294 de sectii, si a procedeului deficitar de vot in aceste sectii, foarte multi romani nu au reusit sa voteze pana la inchiderea urnelor, desi acestia au stat mai multe ore si au format cozi de mii de persoane in mai multe capitale europene, dar si in alte orase.

   Federatia asociatiilor de romani din Europa au solicitat Biroului Electoral Central sa prelungeasca programul la sectiile de votare din strainatate unde zeci de mii de persoane nu au reusit sa voteze pana la inchiderea urnelor. Asociatia a cerut și demisia ministrului de externe, Titus Corlatean. De asemenea, sute de romani au protestat in seara alegerilor in fata sediului Ministerului Afacerilor Externe

   Candidatul Monica Macovei si Catalin Predoiu au cerut demisia Guvernului Ponta pentru proasta organizare a alegerilor.

   Presedintele in functie, Traian Basescu, afirma ca a urmarit cu atentie procesul electoral de, atat din tara cat si din diaspora, acesta afirmand  ca se impuneau demisiile ministrului de Externe Titus Corlatean și a ministrului delegat pentru Romanii de Pretutindeni Bogdan Stanoevici, acuzand “Grave deficiente la organizarea votului in strainatate”.

   Candidatul independent Gheorghe Funar cerea Biroului Electoral Central anularea alegerilor din 2 noiembrie si reluarea lor. Motivul invocat era ca nu s-a asigurat egalitatea cetatenilor in fata legii, prin incalcarea dreptului de a vota al cetatenilor romani aflati in strainatate.

   Singura entitate care a avut de castigat din impiedicare votului a cel putin cateva zeci de mii de cetateni romani a fost PSD, care a incercat sa deturneze procesul electoral democratic, in interes propriu, pentru castigarea alegerilor, in detrimentul cetatenilor romani, fara a tine seama de vointa majoritatii.

   Dupa turul intai al alegerilor prezidentiale, Parchetul General, a deschis un dosar penal in care a fost inceputa urmarirea penala in rem, fata de fapta de incalcare a dreptului la vot, ca urmare a problemelor la scrutinul din diaspora, prevazuta de articolul 385 din Codul penal.

  1. In ianuarie 2017, la doua saptamani dupa investirea guvernului PSD-ALDE condus de Sorin Grindeanu, au inceput in Romania proteste de strada fata de intentiile guvernului de gratiere si de modificare a Codului Penal.

   In urmatoarele zile protestele au escaladat, luand amploare in toata Romania si in diaspora, peste 600.000 de manifestanti au protestat in toata iara, mai ales dupa ce Ministrul de Justitie, Florin Iordache, a anuntat in media, in jurul orei 24:00 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de catre guvern in Monitorul Oficial a OUG 13/2017 privind gratierea unor fapte si modificarea Codului Penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu.

   Devenea evident ca beneficiarul acestei Ordonante de Urgenta a Guvernului, este nimeni altul decat presedintele PSD Liviu Dragnea, care astfel incerca sa scape de urmarile propriilor fapte penale, acesta fiind in realitate scopul guvernarii PSD, de a modifica legile impotriva vointei majoritatii cetatenilor, contrar intereselor statului si de a-i apara pe cei care au savarsit fapte penale.

  1. In privinta programului Programului de guvernare 2017-2020, asumat de guvernul PSD, in urma caruia au fost castigate alegerile parlamentare din iarna anului 2016, se poate observa cu usurinta ca nici una din promisiunile majore asumate nu au fost duse la indeplinire de Guvernul Partidului Social Democrat, dimpotriva, in cursul anului 2017 au fost elaborate si adoptate o multitudine de legi si ordonante indreptate impotriva statului de drept si a poporului roman.

   Conform ultimei evaluari PSD, programul de guvernare s-a respectat la virgula și s-a realizat 100%, iar toate promisiunile  ar trebui sa se regaseasca si in buzunarul fiecarui roman, iar premierul Mihai Tudose a realizat 100% din angajamentele asumate, ceea ce nu are sustinere in realitate.

   In fapt insa, parada din evaluarea PSD este menita sa acopere situatia reala. Efectul cresterilor salariale este  anulat de o inflatie in crestere, un  leu slabit ajuns aproape la cote istorice,  majorari la alimente, facturi de utilitati, combustibili si rate la banci.

   De asemenea, au fost uitate o serie de masuri care au facut parte din programul de guvernare, nerealizarea lor a condus la schimbarea lui Sorin Grindeanu, acuzat de incompetenta,  cu Mihai Tudose, dar cu o garnitura  executiva ramasa aproape neschimbata prin pastrarea a nu  mai puțin de 15 ministri din echipa anterioara, desi acuzatiile nu priveau numai premierul ci intregul sau Cabinet.

   PSD e lovit de amnezie in prezent și cand vine vorba de alte cateva masuri anuntate de reprezentantii puterii: Codul Economic al Romaniei și Legea preventiei. Primul, ar fi trebuit sa includa toate prevederile ce vizeaza domeniul economic si trebuia sa fie trimis Parlamentului in septembrie, dupa o ampla dezbatere cu patronatele, sindicatele, ONG-urile si autoritatile publice locale. Nu s-a intamplat acest lucru. Legea preventiei, prezentata drept un ajutor pe care statul il da firmelor, trebuia sa fie adoptata pana pe 1 octombrie 2017. Inca se afla in procedura parlamentara de avizare in comisii, iar majoritatea PSD-ALDE nu da semne ca se grabeste sa accelereze calendarul de adoptare.

   Intre  timp din programul de guvernare au disparut treptat sau au fost trecute discret sub tacere alte angajamente. Nimeni nu mai vorbeste acum de tva-ul zero pentru locuinte, iar  promisiunea impozitului  de 10% pentru pensiile de peste 2.000 de lei a devenit atat de reala, pe cat este și cea a impozitului zero pentru  salariile sub 2000 de lei.

   Nici promisiunea salariului minim  pe economie de 2000 de lei de la inceputul lui 2018  nu mai constituie o urgenta a programului de guvernare.  La nici doua luni inainte de termenul limita fixat, Dragnea și cu Tudose fac  acum din creșterea din februarie, de 1.550 de lei, principala lor realizare in domeniu si susțin ca au scos  astfel din saracie 1,5 milioane de romani.

   In schimb, au  aparut peste noapte, dictate de lipsa de solutii pentru a aduce bani in plus la bugetul de stat, noi masuri fiscale de care PSD nu a suflat niciun cuvant in campania electorala, precum  impozitul pe cifra de afaceri  sau taxa de solidaritate. La una s-a renuntat rapid, sub presiunea Bruxelles-ului. La taxa de solidaritate a mai durat ceva, pe motiv ca statul le-a oferit unor oameni „prilejul” sa castige foarte multi bani. Ulterior,  Premierul Tudose a renuntat si la aceasta idee.

  Pe 8 noiembrie 2017, Guvernul Tudose a adoptat o OUG care prevede modificări substantiale la Codul fiscal. Inglobate de media romanească sub termenul „revoluție fiscala”, prevederile au fost criticate de patronate, sindicate și presedintele Klaus Iohannis. Actul normativ prevede, printre altele, scaderea contribuțiilor sociale ca procent și transferul acestora de la angajator la angajat, scaderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, impunerea unei taxe de solidaritate pentru angajatori de 2,5% și modificarea modului de stabilire a CAS si a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente.

   Desi Guvernul a dat asigurari ca salariile se vor mari, in realitate, aceste modificari ar anula cresterile de 25% pe care le-a decis Parlamentul prin Legea salarizarii unitare din 1 iulie 2017. De asemenea, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din România a atras atenția ca „decizia se traduce in pensii private mai mici cu cel putin 20% pentru viitorii pensionari și potential mai scăzut de finantare a afacerilor romanesti prin intermediul pietei de capital

   La cateva ore de la adoptarea pachetului de masuri fiscale, 1.200 de oameni s-au adunat in fata Guvernului. Cu o zi inainte, aproximativ 10.000 de oameni – angajati de la Dacia si din alte companii din industria auto – au protestat la Mioveni impotriva modificarilor. Protestele au continuat și pe 12 noiembrie, cand 2.000 de oameni au iesit in strada în Bucuresti, 2.000 in Cluj-Napoca, 1.000 în Timișoara și 700 în Brașov.

   Fondul Suveran de Investitii, cu 10  miliarde de euro la  dispozitie și companiile necesare să sustină un asemenea efort, a ramas doar o biată coala de hartie. Și odata cu el,  tot in vant s-au dus si promisiunile legate de construirea a opt spitale regionale, autostrazi și cai ferate, etc.

   Tot la capitolul investitii,  cei din conducerea PSD  trec  premeditat cu vederea taierea, la rectificarea bugetara din septembrie, a 10 miliarde de lei din aceasta zona, suma esențiala insa pentru a putea acoperi majorarile de pensii, salarii și ajutoare sociale.

   O alta masura fiscala, plata contributiilor sociale pentru contractele part-time a fost blocata la Senat. Cu  permisiunea  actualei majorități,  tot la Senat a fost respinsă și ordonanța prin care angajatorii au fost obligați sa plateasca CAS și CASS la nivelul salariului minim pe economie.

   Toate acestea indica acelasi dezinteres şi lipsa grava de responsabilitate a PSD fata de interesele Romaniei si ale cetatenilor romani, singurul interes de care aceasta formatiune politica da dovada fiind acela de a-si imbogati liderii si de a rezolva problemele penale ale acestora, prsedintele PSD Liviu Dragnea fiind cercetat penal in mai multe dosare, fara a se da in laturi de la nimic, si fara a arata vreun interes fata de buna dezvoltare a statului roman si a romanilor.

  1. Recent, liderii PSD, urmariti pentru acte de coruptie sau deja condamnati pentru asemenea fapte, au introdus in vocabularul politic, precum si in spatiul public, sintagma “Statul paralel”, prin care ei sustin ca ar fi discreditati si discriminati de catre o retea alcatuita din alti oameni politici, din procurori, judecatori, jurnalisti si ofiteri de informatii.

   Aşa-numitul „stat paralel” este noul inamic al liderilor PSD şi ALDE. In opinia lor, forte oculte vor sa influenteze, prin diverse mijloace, deciziile politice, astfel ca agentii statului acuza statul ca s-a dedublat si i-a transformat in victime, chiar atunci cand respectivii exercitau puterea. Astfel, mai multi parlamentari PSD si lideri ai partidului s-au dus in fata sediului DNA, ca sa-l sustina pe Liviu Dragnea, chemat pentru a i se comunica acuzarea intr-un nou dosar de frauda. Ei afirmau ca acesta este victima unei puteri nevazute, desi dispune, in vazul tuturor, de o putere concreta aproape nemasurata.

   Urmand aceeasi directie, Comitetul Executiv Naţional al PSD intrunit la Baile Herculane, a adoptat, cu unanimitate de voturi, o rezolutie prin care sustin ca exista un ”stat paralel si ilegitim”, care incearca sa preia controlul asupra puterii legitim constituite prin alegeri libere şi corecte şi pe care Presedintele Romaniei Klaus Iohannis l-ar tolera. Acelasi Partid Social Democrat, care controleaza toate parghiile de decizie din stat, intentioneaza sa organizeze mitinguri impotriva “statului paralel”, pentru a apara Romania…nicidecum pe Liviu Dragnea.

   Liderii PSD sustin existenta mai multor ”vulnerabilitati” ale statului de drept, care sunt speculate de „Statului Paralel şi Ilegitim” pentru a-si impune controlul asupra puterii politice si judecatoresti, ” pentru a-i intimida, şantaja sau a-i inlatura pe decidentii politici care sustin sau promovează modificările legislative menite să readucă puterile statului în matca lor constituţională, în acord cu principiile democratice şi cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”, folosindu-se de resurse publice ale statului.

   Daca asa stau lucrurile, nu putem sa nu ne gandim cine are pe mana bugetul Romaniei? Raspunsul la aceasta intrebare este destul de evident, Guvernul Romaniei administreaza bugetul national. Tot evident este si cine controleaza in acest moment Guvernul si anume PSD si Liviu Dragnea.

    In aceasta situatie, daca “statul paralel” exista, atunci el nu poate fi format decat din PSD si cei care il conduc, in frunte cu Liviu Dragnea, un om cu o avere colosala pe care nu va reusi niciodata sa o justifice, iar acest “stat paralel” al PSD nu face decat sa lucreze impotriva cetatenilor romani, prin incalcarea legilor statului cat si ale statutului intern al partidului, pentru interesele personale ale unor lideri, al caror singur scop este propria imbogatire.

   Abraham Lincoln spunea ca “Democratia este guvernarea poporului, de catre popor si pentru popor”. Astazi, poporul roman este condus de un partid politic care isi incalca propriul statut, program de guvernare, dar si legile tarii, actionand impotriva democratiei si a statului de drept, urmarind alt scop decat cel care rezulta din statutul şi programul politic al acestuia, care militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranitatii, a integritatii si a independentei Romaniei.

   Avand in vedere cele precizate mai sus, va rog sa admiteti prezenta cerere si sa dispuneti dizolvarea Partidului Social Democrat – PSD, cu sediul central in Șoseaua Kiseleff  nr. 10, sector 1, Bucuresti.

     In drept,

   Invoc prevederile Constitutiei Romaniei, Legea 14/2003- Legea Partidelor politice.

   Solicit judecarea cauzei si in lipsa, conform art. 223 alin. (3) coroborat cu art. 411 din c.pr.civ.

   Solicit proba cu inscrisuri.

   Depun prezenta in doua exemplare.

 

DINU IONEL

 

 






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *