A început campania electorală. Mă uit la televizor și zău că nu știu ce să mai cred. Oare mare parte dintre candidați sunt sănătoși? Sau România a ajuns să fie condusă de oameni cu grave probleme psihice.  Mă uit la ei și sincer mă îngrozesc. Dacă nu sunt nebuni, acești oameni trăiesc într-o altă Românie. O Românie a lor, dar nu o Românie a noastră, a celor care trăim de azi pe mâine cu speranța că mâine poate ne va fi mai bine.

Vin în fața noastră și se bat cu cărămida în piept de cât de bine o să ne fie. Vorbesc de proiecte, de implementări, de meritocrație, de predictibilitate, de sustenabilitate, încât baba Ioana săraca ale cărei găini acum în prag de iarnă n-or să mai ouă, își face cruce cu limba în cerul gurii șoptind printre dinți, ca să n-o audă nepoții„ piei drace”  întrebându-se mirată cum de li s-o da voie la derbedeii ăștia să înjure la televizor.

Oare acești oameni politici chiar nu-și dau seama cât sunt de penibili, de ridicoli când vin și spun aceleași lucruri pe  care ni le-au spus începând cu  1989 și  până acum? Oare chiar nu sunt capabili să-și schimbe discursul, pentru că de altceva oricum nu sunt capabili?  Vorba ceea, minte-mă, dar cel puțin minte-mă frumos.

Dacă comuniștii au fost răi, păi fraților ăștia sunt criminali. Au reușit să ne omoare psihic, ne-au transformat în ființe în mare parte iraționale, capabile să pupe talpa pantofului de mii de euro cu care tocmai călcase într-un rahat a prea iubiților și mult prea fericiților parlamentari, primari, consilieri județeni sau locali, oameni pe care tot noi i-am inventat prin naivitatea de care dăm dovadă când ne aflăm în fața urnelor.  Mare parte dintre primari, niște sărăcii ca noi toți de altfel înainte de 1989, acum sunt latifundiari, proprietari de mii de hectare de teren, mari oameni de afaceri, afaceri gestionate doar cu numele de nevestele lor cărora până mai ieri le cânta greieri în crăpăturile din călcâie. Acum după ce au câștigat alegerile locale au plecat și ei ca oamenii prin țări exotice să se refacă energetic, bineînțeles însoțiți și de prietenii lor, oameni de afaceri  care sau transformat în carduri din care se plătesc plăcerile nevinovate a celor care le facilitează prin intermediul licitațiilor „corecte”,  contracte grase din banii amărâților de contribuabili sau sâc!!! Din fonduri europene, care după cum spun unii nu sunt banii noștri. Iar toate aceste fărădelegi,  ca un făcut, DNA-ul nu le vede.

Vă veți întreba probabil de ce am scris despre primari și  despre oamenii de afaceri, ce legătură există între aceștia și alegerile parlamentare? Nimic mai simplu. Pentru că primarii, alături de oamenii de afaceri, beneficiarii contractelor grase cu statul sunt prima verigă a unui lanț  al furăciunilor. Oamenii de „afaceri” sunt cei care vin cu banii pentru susținerea campaniei electorale, primarii sunt cei care-i susțin prin voturile oamenilor pe viitorii parlamentari, care odată ajunși parlamentari fac „lobby” pentru proiectele primarilor. Parlamentarii sunt cei care hotărăsc în ultimă instanță cine formează guvernul. Guvern care la rândul lui trebuie să plătească susținerea politică prin banii alocații primăriilor și firmelor abonate la contractele cu statul. Ce probabil nu știu politicienii este faptul că patronii firmelor care susțin financiar campaniile electorale sponsorizează toate partidele, dar diferențiat procentual, funcție de mărimea partidului. Cu alte cuvinte, indiferent cine va ajunge la guvernare le sunt obligați.

Cam acesta este politica și țara în care trăim. Trăim într-o țară coruptă, cu politicieni corupți, ahtiați după puterea pe care le-o dă banul. Pentru majoritatea politicienilor scopul scuză mijloacele, iar scopul lor major este BANUL !

Mă mai întreb dacă România mai este un stat de sine stătător, un stat care să se guverneze după propriile legi.  Sincer … nu cred. Și am să vă spun și de ce. Păi Fondul Monetar, în pofida a ceea ce am dorit noi a trebuit să închidem, practic să desființăm intreprinderi pentru că așa a vrut Fondul Monetar. Dacă dorim să instituim o lege care să vină în sprijinul românilor nu ne dau voie cei de la Bruxelles ! Pentru că ni se spune că legea respectivă contravine contractului de aderare dintre România și Uniunea Europeană. Dacă nu vrem să ne amestecăm în conflictele armate ale altor țări și ne mor copiii pe pământ străin, nu avem cum să nu participăm, pentru că suntem membrii NATO. În condițiile date este clar că numai stat independent și de sine stătător nu mai suntem. Și atunci ne putem întreba: Cine suntem? Cine ne conduce? Mai este sau nu mai este necesar să avem președinte, guvern, parlament când practic ne-am transformat într-o enclavă a Europei?

Mai are România vreo șansă să-și revină economic, social, o țară în care românii să nu mai fie sclavii Europei?. Cred că mai există o șansă minimă, dar pe care trebuie s-o maximizăm. Să scoatem în afara politicii toate aceste fosile politice care au dus țara spre dezastru. Este imperios necesar să le acordăm o șansă tinerilor. Sunt convins că nu vom reuși de prima dată să scăpăm de aceste cozi de topor, dar dacă în parlament vom avea peste 70% tineri, fosilele politice vor fi sufocate, nu-și vor mai putea permite să facă ce vor cu România. Din punctul meu de vedere ultima șansă pe care o mai avem este să eradicăm politica de hoți, de corupți. Să le acordăm o șansă tinerilor, iar dacă nici aceștia nu vor reuși să scuture jugul sclaviei după umerii noștri, suntem pierduți iremediabil.

Ieri, în timp ce mă aflam la un eveniment politic, o colegă de breaslă foarte dragă sufletului meu m-a strigat și mi-a spus: „ Mandule ! Uită-te la omul ăsta amărât. Asta este România reală !” Nu am cum s-o contrazic, are perfectă dreptate. Dar eu nu-mi doresc o astfel de Românie pentru copilul meu și tocmai de aceea vă rog dragii mei concetățeni să vă gândiți de 10 ori, de 100 de ori înainte de a pune ștampila de vot pe lista vreunui partid !  Majoritatea politicienilor  acum vă spun că vă iubesc și vă respectă, dar acest lucru ține doar până ce trec alegerile, după care vă uită. Treceți prin filtrul rațiunii dumneavoastră și votați fără să vă lăsați influențați. Cred că a venit timpul să schimbăm clasa politică actuală și să le dăm o șansă reală tinerilor. Eu unul nu mai sunt tânăr, dar cred că tinerii noștri sunt salvarea acestei țări.

I.C.MANDU