PNL-ul intre ieri si azi

Ca să putem înțelege ce a dus la rezultatul dezastruos obținut de PNL Giurgiu la alegerile parlamentare din 2016 voi face o scurtă retrospectivă a istoriei recente, care privește transformările prin care a trecut PNL-ul în ultimii ani. În anul 1995, PNL-ul  era un partid ce se putea asemăna cu cu o ambarcațiune fără cârmaci, un partiduleț care nu se putea mândri decât cu numele unui partid istoric. Grație lui Noruț Stănișteanu care în anul 1996,  dacă memoria nu mă înșeală, era președintele organizației municipale, a avut inspirația să-l atragă în partid pe cel care candidase și ajunsese primar sub stindardul unui partid socialist, dispărut între timp după eșicherul politic, PSM. După cum cu siguranță v-ați dat seama este vorba de Lucian Iliescu, cel care în scurt timp avea să devină și președintele organizației județene a PNL.

Prima mișcare inteligentă a lui Lucian Iliescu a fost aceea că a reușit să-i atragă în tabăra PNL-ului pe cei mai cârcotași, cei mai înverșunați „dușmani politici”,  și aici mă refer la Balacciu, la Ion Gaghi și alții.  După care a maximizat fondul emoțional și mândria locală, ceva de genul Lucică este giurgiuvean de-al nostru, omul alături de care jucaseră fotbal pe Velodrom. Acest lucru, coroborat cu multă muncă și tenacitate a reușit să transforme PNL-ul în cel mai puternic partid din Giurgiu, culoare galbenă punându-și amprenta pe aproape întregul județ vreme de mai bine de 8 ani, mai exact  în perioada 2004 – 2012 .

La alegerile locale din 2012, Lucian Iliescu pierde alegerile și implicit funcția de primar al municipiului, precum și poziția de președinte al organizației județene PNL. Ei bine, din acea perioadă PNL-ul merge într-un regres continuu. Acest lucru a fost posibil în primul rând din cauza războiului fraticid dintre Dumitru Beianu și Vasile Mustățea, culminând cu OUG 55 care a permis migrația primarilor și a consilierilor  către alte partide. Probabil primarii nemulțumiți de activitatea președintelui consiliului județean din acel moment, respectiv Vasile Mustățea, sau cine știe ce alte interese i-a determinat pe majoritatea primarilor cât și pe consilierii locali și județeni să treacă în tabăra PSD. Aceasta a fost lovitura de grație dată PNL-ului. Situația  disperată în care ajunsese partidul ca și reprezentativitate în politica giurgiuveană în loc să-i unească pe liderii partidului, aceștia probabil din dorința de a-și plăti polițe mai noi sau mai vechi unii altora, nu a făcut altceva decât să creeze o stare conflictuală împărțind practic partidul în două fracții.

Ceea ce a tras PNL-ul în jos precum piatra pusă de gâtul înecatului a fost marea utopie realizată urmare a  fuziunii prin absorbție a PDL-ului de către PNL. La Giurgiu PDL-ul era aproape inexistent. Președintele PDL-ului de atunci, Gheorghe Ștefan, ialomițean stabilit de ceva vreme în Mihăilești,  proprietarul lacului de acumulare transformat în crescătorie de pește, dumnealui fiind de profesie inginer piscicol , urmare a acestei minunate fuziuni ajunge copreședintele noului PNL alături de Raluca Surdu, o tânără trimisă de la centru din partea PNL ca să creeze o stare de echilibru. Aceasta aproape că reușise acest lucru, reușind chiar performanța să-i pună la aceeași masă pe cei mai înverșunați adversari: Dumitru Beianu și Vasile Mustățea, ba chiar a avut o realizare de excepție aducându-l la aceeași masă pe senatorul Lucian Iliescu. Lucrurile păreau într-o oarecare măsură că se pot îndrepta în vechiul PNL, numai că și-a băgat necuratul coada și Raluca a plecat la București, iar interimari ajung Dumitru Beianu și Gheorghe Ștefan.

În foarte scurt timp urmau alegerile locale. PNL-ul se afla atunci ca și acum într-o gravă criză de imagine: Nu aveau nici cel puțin  un candidat credibil  pentru fotoliul de primar. Știind că Florian Nicolae se bucură de o foarte mare notorietate și credibilitate în rândul giurgiuvenilor și mai știau că acesta își dorea să candideze pentru fotoliul de primar, iar PSD-ul avea deja candidat, PNL-iștii încep asediul asupra lui convingându-l într-un târziu să fie candidatul PNL pentru ocuparea poziției de primar. Numai că, datorită faptului că PNL-ul era și este în continuare confundat cu PDL-ul i-a scăzut din popularitate lui Florian Nicolae. Din cele aproape 9.000 de voturi obținute, 90% i-au aparținut lui, și doar 10% au fost voturile partidului. Simțindu-și poziția de lider periclitată Gheorghe Ștefan îl readuce în partid pe Noruț Stănișteanu, care cu puțin timp înainte  demisionase din PNL ca să înființeze un partid, eu l-aș numi de criză, din câțiva oameni, dar care a reușit performanța să rupă PNL-ului 800 de voturi. Gheorghe Ștefan  a făcut acest lucru și din dorința de a-și consolida poziția de lider ce cam începuse să cam scârțâie, căutându-și sau mai bine zis, inventându-și aliați chiar și din cei care trădaseră partidul, bizuindu-se pe sprijinul acestora în eventualitatea în care vechii PNL-iști ar dori  să-l schimbe din poziția de lider. Mai mult, îi reproșează lui Florian Nicolae că la alegerile locale a ieșit sub scorul partidului uitând că de fapt voturile obținute de PNL  i se datorau în mare măsură locomotivei Florian Nicolae. Cu toate acestea îl înlocuiește pe Florian Nicolae cu Cosmin Marciu ca și președinte interimar al organizației municipale. În aceste condiții, cum spune o vorbă veche românească, dragoste cu sila nu se face, l-au determinat pe Florian Nicolae să se retragă din politică. După o perioadă de analiză, de stat de vorbă cu sine Florian Nicolae s-a reîntors în PSD.

După plecare lui Florian Nicolae din PNL am scris că există toate premizele ca PNL-ul giurgiuvean să nu obțină nici un post de parlamentar. Iată că ceea ce am afirmat atunci s-a adeverit, iar acum filiala PNL Giurgiu a obținut cel mai prost scor din istoria post-decembristă. Ce a dus la acest eșec lamentabil al PNL-ului se poate spune în câteva cuvinte:

1 Lipsa unui lider autentic

2  Asocierea PNL-ului cu PDL-ul

3 Lupta internă

4 Discursul fără conținut

Ca și concluzie, dacă PNL-ul nu va găsi soluții de revitalizare a partidului există riscul major să aibă aceeași soartă cu PNȚCD-ul, un alt mare partid istoric, care practic a dispărut după scena politică românească.  

I.C.MANDU

 






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *