Pentru fapte de omenie pornite din suflet nu sunt necesare ocazii speciale
Majoritatea oamenilor politici, atunci când au interes electoral, mai ales în preajma sărbătorilor, însoțiți de o cohortă de jurnaliști, se bat pe casele unde sunt cazați copii instituționalizați oferindu-le cadouri, permanent cu ochii ațintiți spre camerele de fotografiat sau filmat după caz, afișând zâmbete largi până la urechi în timp ce cu o mână oferă pungile cu cadouri, iar cu cealaltă îi mângâie pe creștet dorind să pară preocupați de viața acestor năpăstuiți ai sorții.
Numai că, spre deosebire de asemenea specimene, există și oameni care fac acest lucru din omenie, fără interese ascunse, care consideră că astfel de acte de caritate trebuie făcute cât mai des, cu implicare a cât mai multor oameni, care să ofere dragostea lor fără să ceară nimic în schimb. Singura răsplată pe care urmează să o primescă, să fie doar bucuria după chipurile acelor copii care de foarte multe ori se mulțumesc doar cu o mângâiere și un zâmbet binevoitor.
Astfel de gesturi pornite din suflet, pentru bucuria sufletelor acelor copii, OAMENII Toma Petcu și Adrian Cândea, ori de câte ori au posibilitatea, le oferă copiilor și tinerilor instituționalizați pachete cu dulciuri și alimente. Azi m-am întâlnit cu dumnealor cu totul întâmplător, în timp ce le ofereau copiilor multe pachete burdușite cu bunătăți. Am reușit după multe strădanii să aflu că au distribuit 80 de pachete la mai multe case unde sunt cazați astfel de copii și tineri. Domnul Toma m-a rugat să nu mediatizez acest lucru deoarece, spunea dumnealui, nu face acest gest cu vreun scop anume. Împreună cu prietenul său vrea doar să ajute și nimic altceva.
Îmi cer scuze atât de la domnul Toma cât și de la domnul Cândea, dar nu aveam cum să nu aduc la cunoștința giurgiuvenilor acest act plin de noblețe sufetească. Sper ca prin această mediatizare să-i determin pe giurgiuveni, despre care știu că sunt oameni plini de compasiune și cu toate că o duc destul de greu, sunt convins că din puținul dumnealor le vor face bucurii celor mult mai necăjiți decât ei. Iar dacă nu au posibilitatea, atunci când trec pe lângă astfel de case ale suferinței, să nu uite cel puțin să le zâmbească copiilor care nu cer nimic și se mulțumesc cu foarte puțin.
I.C.MANDU