PADURILE LABIRINTUL POLITICII

Pe absolut toate canalale de informaţii, zilnic suntem informaţi de schimbările climei la nivel global. Pământul care ne tolerează încearcă să ne arate că noi oamenii nu am făcut de-a lungul timpului, nimic în beneficiul său, ba dimpotrivă parcă ne-am străduit să distrugem pământul precum un cancer care a depăşit de mult faza incipientă. Ce mă surprinde cel mai mult este că toată lumea este conştientă că ne îndreptăm spre un sfârşit iremediabil, dar nu facem nimic să încercăm cel puţin să reparăm răul pe care l-am făcut, continuăm în nemernicia noastră să distrugem planeta prin poluare şi defrişări excesive. Banul care este ochiul dracului, a pus stăpânire pe puţina raţiune pe care o mai avem. Pentru bani ne vindem până şi aerul pe care-l respirăm şi credeţi-mă că nu încerc să folosesc o figură de stil. Da, prin vânzarea pădurilor ne vindem aerul pe care-l respirăm, oricine ştie că vegetaţia este generatoare de oxigen, iar cantitatea ce-a mai mare ne este dată de către păduri. Fără păduri se produce efectul de deşertificare, fără păduri nu vom mai avea ploi, fără păduri nu vom mai avea aer. Pădurile sunt considerate plămânul viu al planetei. La noi în ţară se produce acest genocid de 25 de ani, dar se pare că cel puţin până acum nimeni nu a obsevat acest lucru. În Parlamentul României s-au format două tabere. Unii, care vor să schimbe Codul Silvic spunând că numai în acest mod pot fi salvate pădurile.Iar ceilalţi spun că nu trebuie schimbat codul silvic, pentru că dacă va fi schimbat pădurile vor dispărea şi mai repede. Ei spun că modificarea actualei legi nu schimbă cu nimic lucrurile, că pădurile se vor tăia în continuare. Singura schimbare survenită ţine de felul cum se va vinde lemnul, brut sau fasonat. Şi unii şi ceilalţi, cu siguranţă din această nenorocire vor să scoată capital electoral. Să scoată, nouă oamenilor de rând prea puţin ne pasă. În schimb nouă ne pasă de soarta copiilor, nepoţilor, strănepoţilor şi cum se spune în piesa de teatru Apus de soare prin glasul lui Ştefan Cel Mare,… a urmaşilor, urmaşilor voştri. Iar dacă ne pasă, pădurile noastre  trebuie apărate de lanţul drujbelor care cu fiecare copac tăiat scurtează cu câteva sute de ani  existenţa pământului. Iată cum a prezentat acest subiect într-o conferinţă de presă domnul Toma Petcu preşedintele organizaţiei judeţene a PLR filiala Giurgiu. “Cel mai fierbinte subiect al momentului la nivel naţional este acela legat de codul silvic, de despăduriri, de problemele de mediu pe care le generează în acest moment nepromovarea în termen a codului silvic, aşa cum ar fi fost normal şi ne-am fi dorit cu toţii … Săptămâna trecută împreună cu doamna ministru am avut o deplasare în nordul ţării, la Suceava mai exact, acolo unde este punctul fierbinte. Am făcut această deplasare pentru că trebuia să ajungem acolo pentru rezolvarea unor probleme care nu suportau amânare. Pe lângă problema care a apărut în presă, aceea că o companie străină a ajuns să deţină monopolul în achiziţie de marfă lemnoasă. Dacă s-ar uita cineva pe achiziţiile de la ocoalele silvice de la Romsilva, ar părea că acest monopol nu există, pentru că din totalul scos la vânzare doar 20% este achiziţionat de cei de la HOLZINDUSTRIE  SCHWEIGHOFER, restul fiind achiziţionat de către alte societăţi. Dar ulterior, din documentele verificate de către noi împreună cu inspectorii de Garda de Mediu, 70% din aceste societăţi vând masă lemnoasă brută, neprelucrată, cumpărată de la Romsilva şi o vând mai departe către HOLZINDUSTRIE. Acest lucru probabil a fost făcut în mod intenţionat pentru a masca tranzacţia lemnului şi ca să se dovedească practic că cei de la HOLZ nu deţin în nici un fel peste 40% ca să intre pe monopol. Prin acest mod de operare vor să dovedească că ei deţin doar 20%. Am avut ocazia să ne întâlnim cu toţi factorii implicaţi din zona de mediu şi mă refer aici de la directorii Apelor Române, Romsilva, Agenţia de Mediu, Garda de Mediu din zona respectivă şi să stabilim cele mai bune soluţii şi practici în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu codul silvic care urmează să fie aprobat în Parlament şi în acelaşi timp cu directivele europene, astfel încât să reuşim să stopăm acest lucru. Este obligatoriu ca noi să facem acest lucru din două motive – 1 să încercăm să reducem la o limită normală defrişările – 2 extrem de important  este să dăm şansa tuturor doritorilor, tuturor exploatatorilor silvici, prelucătorilor de lemn să aibă posibilitatea să achiziţioneze acest lemn… Mi-a plăcut foarte mult ce mi-a spus unul dintre operatorii privaţi de prelucrare a lemnului din zona Suceava, care a spus că oamenii aceştia, în speţă austriecii, au venit în România acum 100 de ani şi după ce au defrişat aproape toţi munţii, în momentul când au venit comuniştii au cedat fabricile şi au plecat. Acum după ce ne-am refăcut ecosistemul şi am refăcut pădurea în zonele acestea, au venit să facă acelaşi lucru … Tot aceşti operatori privaţi ne spuneau că celor de la HOLZ le place foarte mult lemnul tânăr, lemnul care este undeva la 4 – 5 ani, este foarte tânăr, foarte subţire şi se prelucreză foarte uşor, ceea ce dă cea mai bună calitate la mobilier. Pot să vă spun că Polonia i-a gonit, Ungaria nu le-a aprobat nici o fabrică, singurii care i-am adoptat şi i-am lăsat în zona aceasta,am fost noi românii şi mai ales pe zonele bine împădurite pentru că şi-au ales foarte bine locaţiile, în Suceava care este o zonă foarte bine împădurită, la Alba în zona munţilor Apuseni şi la Covasna cu acces uşor pe munte şi în zona împădurită, astfel încât să poată să exploateze cât mai mult…” Din relatările domnului Petcu Toma, se înţelege că se doreşte salvarea pădurilor, a ecosistemului în general, ceea ce ar fi un lucru foarte bun pentru noi toţi. Numai că de la vorbă la faptă este cale cam lungă. Am asistat de numărate ori la schimbarea legilor în beneficiul oamenilor şi !!! nimic. S-a furat şi se fură în continuare. Ca şi părere personală cred că a sosit timpul ca oamenii tineri, nepătaţi şi neîndoctrinaţi de mai vârstnicii şacali politici să preia preia frâiele acestei ţări. Voi, oamenii tineri sunteţi speranţa acestei ţări. Ce au fost capabili să facă cei mai vârstnici decât voi, am văzut şi ne-a ajuns…

 

I.C.MANDU






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *