Noua Directiva a tutunului. ‘Statul a luat banii, comerciantii au cumparat produse pe care nu le pot vinde’

Începând cu 20 mai 2017, produsele din tutun de pe piețele din Uniunea Europeană trebuie să fie conforme cu noua Directivă a tutunului, transpusă în România prin legea 201/ 2016.

„Directiva tutunului este un act legislativ complicat, împovărător şi ultra-restrictiv. Este un atac împotriva unui domeniu legal de afaceri şi împotriva libertăţii de alegere a consumatorilor. Directiva nu îşi va îndeplini obiectivele de sănătate publică, dar va avea consecinţe uriaşe pentru un întreg lanţ economic, de la producători şi comercianţi, până la bugetele de stat”, a declarat Ben Townsend, JTI EU Affairs Vice-President.

Directiva tutunului prevedea pentru transpunerea în legislaţiile naţionale data de 20 mai 2016, dată care în România a fost cu mult depăşită, noua lege intrând în vigoare abia în decembrie 2016. Prin urmare, perioada de epuizare a stocurilor de pachete produse după vechea legislaţie s-a scurtat la doar şase luni.

„Vorbim despre milioane de pachete care devin neconforme prin efectul unei legi întârziate şi nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum. Am fabricat şi am pus pe piaţă produse pentru care am plătit accize şi taxe la momentul eliberării lor din antrepozitul fiscal”, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

„Ministerul Finanţelor a încasat accizele şi TVA-ul corespunzătoare, Ministerul Sănătăţii a încasat taxa pe viciu, Ministerul Tineretului şi Sporturilor contribuţia pentru sport, Imprimeria Naţională banii pe timbre. Circa 70.000 de comercianţi au achiziţionat produse pe care nu le vor mai putea vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Teoretic, dacă produsele sunt retrase şi distruse, accizele plătite ar trebui recuperate de la buget. Însă doar accizele şi doar dacă şi când se aprobă returnarea lor. Nu se pot recupera însă costurile de producţie, taxa de viciu, contribuţia pentru sport, preţul timbrelor, TVA, costurile implicate de rotaţia şi managementul stocurilor, de retragere, depozitare, transport şi distrugere, salariile oamenilor implicaţi în acest proiect mamut inutil. Aşadar, pierd şi plătesc producătorii, comercianţii, statul, nu experţii şi activiştii care au întârziat transpunerea”, a mai spus Lazăr.

 Odată retrase, pachetele vor trebui distruse pe cheltuiala producătorilor (potrivit procedurii pentru produse neconforme şi produse de contrabandă prevăzută în Codul Fiscal), dar nu înainte de a fi inspectate de autorităţile fiscale şi de constituirea comisiei de distrugere, în prezenţa autorităţilor de aplicare a legii.

În studiul preliminar realizat de Comisia Europeană se arată că noile reglementări vor avea drept consecinţă scăderea cu 2% a consumului de produse din tutun în cinci ani. Procentul se înscrie în tendinţa de scădere a consumului de ţigarete la nivel global, indiferent de reglementările extreme de pe piaţa tutunului.  Printre cele mai importante prevederi ale legii 201/2016, care transpune Directiva europeană, se numără avertismente de sănătate mărite la 65% din suprafaţa pachetului, situate în partea de sus, pe faţă şi pe spate.

Țigaretele cu arome caracteristice sunt interzise, iar cele cu mentol sunt permise până în 2020. De asemenea, până în 2019 va trebui implementat un sistem informatic sofisticat de urmărire a ţigaretelor, care va fi însă aplicabil doar produselor de pe teritoriul UE. Dat fiind că cea mai mare parte a produselor de pe piaţa neagră provin din afara Uniunii (Ucraina, Moldova, Serbia, China, Macedonia etc), eficienţa sistemului e mai mult decât îndoielnică.

JTI a demarat activitatea în Romania în 1993, fiind prima companie multinaţională de tutun stabilită pe piaţa locală. În 2012, JTI a finalizat o investiţie de 25 de milioane de euro în capacitatea de producţie, ceea ce a determinat crearea a peste 125 de noi locuri de muncă. Tot în 2012, personalul din vânzări şi-a sporit numărul cu peste 50 de angajaţi. În 2014, JTI a inaugurat noul sediu din Bucureşti, o clădire de 5.000 mp, care găzduieşte peste 200 de angajaţi din totalul de circa 1.000 care lucrează în fabrică şi în birourile de vânzări din întreaga ţară.  În 2015, compania a plătit la bugetul de stat circa 800 milioane de euro.

Sursa capital.ro






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *