Legea de vanzare a terenurilor agricole se modifica. Cat teren mai detin romanii

Varianta de modificare a Legii privind vânzarea terenurilor agricole va fi publicată pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cursul săptămânii viitoare și va intra în circuitul de avizare numai după ce va fi discutată cu fermierii, a declarat  ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

“Avem pe masă o variantă a Legii vânzării terenurilor agricole, care nu a fost discutată deocamdată cu fermierii. O să o afișăm pe site săptămâna viitoare, ca să primim observații, și pe urmă o vom introduce în circuitul de avizare. E greu să estimez când vor fi aprobate aceste modificări, dar sper din tot sufletul să treacă repede prin Guvern și să ajungă la Parlament până la începutul lunii noiembrie”, a precizat Irimescu.

Șeful de la Agricultură a precizat în repetate rânduri că au existat presiuni din partea fermierilor români pentru modificarea Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole, în condițiile în care suprafețe mari de terenuri agricole au intrat în proprietatea firmelor străine.

Legea va limita achiziția de teren agricol                                            

Potrivit ministrului Agriculturii, principala modificare din Lege este cea a limitării achiziției de teren agricol de către persoanele fizice la cel mult 50 de hectare, la care se adaugă și anumite condiții referitoare la cunoștințe de bază în domeniul agricol, desfășurarea unor activității agricole pentru o perioadă de minimum de 5 ani, precum și obligația de a menține destinația agricolă pe o perioadă de 10 ani și abia pe urmă să poată fi făcută înstrăinarea terenului etc.

“Pe noile modificări din lege, suprafața maximă ce poate fi deținută în proprietate de persoanele fizice este de maximum 50 de hectare, atât pentru români cât și pentru străini. Este posibil să lăsăm ca la nivel de județ să impună fiecare o limită, poate mai mică față de cele 50 de hectare”, a explicat Irimescu.

În ceea ce privește proiectul privind atașații agricoli, ministrul Agriculturii a menționat că își dorește ca în luna octombrie să se adopte legea și să poată demara concursul pentru ocuparea celor 12 posturi cât mai repede posibil.

“Am rugat parlamentarii ca atunci când adoptă legea să modifice articolul prin care Ministerul Justiției ne-a impus ca atașații agricoli să fie doar funcționari publici. A fost amendat deja la Senat acest articol și ar putea ca marți (27 septembrie n.r.) să intre în Comisia de agricultură din Camera Deputaților și pe la începutul lui octombrie să se adopte Legea și să dam drumul la concurs. Mi-e teamă că dacă nu se întâmplă până când voi mai fi în funcție, aceste posturi nu se vor mai ocupa prin examen ci “pe pile”, a adăugat Irimescu.

Care va fi rolul atașaților agricoli

Guvernul a adoptat în luna mai o Ordonanță de Urgență prin care decidea să trimită în capitale importante din lume 12 atașați agricoli pentru promovarea produselor românești de foarte bună calitate la export.

Înființarea celor 12 posturi de atașat agricol a avut la bază o idee a lui Dacian Cioloș de pe vremea când era ministru al Agriculturii, preciza atunci Achim Irimescu.

Potrivit acestuia, cei 12 atașați agricoli vor fi selectați, prin concurs, din cei 11.500 de angajați ai Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În acel moment erau deja stabilite 8 țări în care vor fi trimiși atașați agricoli, respectiv în Germania, Spania, Turcia, Israel, Federația Rusă, China, Statele Unite și Egipt.

În luna mai, la Conferința Națională a Agricultorilor, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, avertiza că sunt cel puțin două milioane de hectare de teren agricol care se afla în proprietatea firmelor sau persoanelor străine.

Tranzacții de sute de hectare prin donații

“Vânzarea terenurilor agricole este o mare problemă pentru România. Va spun sincer că ne fuge pământul de sub picioare. Ne trebuie o lege care să creeze condiții favorabile de cumpărare a terenurilor de către cetățenii români în primul rând. Legea 17/2014 a ajuns și ea să fie ocolită. Sunt tranzacții cu suprafețe de teren de zeci, sute de hectare, care au ajuns să se facă prin donații, pentru a se ocoli procedurile. Sunt cel puțin două milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau persoanelor străine”, a precizat atunci liderul LAPAR.

Tot în acest context, fostul secretar de stat în MADR, Adrian Rădulescu, a susținut că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiții.

“La ora aceasta, poate puțini dintre dumneavoastră știți, și când am auzit am rămas pur și simplu șocat, aproape 70% din vânzările de teren către firme străine sunt fonduri de investiții, care nu fac altceva decât speculații financiare cu terenul, fie dându-l în arendă, fie comercializându-l de câte ori este cazul. Nu au ce căuta fondurile de investiții în comercializarea de terenuri. Ele trebuie să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiții, imobiliare de altă factură, nu terenuri”, a spus Adrian Rădulescu, la o conferință de specialitate organizată în luna iunie, la București.

Românii  mai dețin circa 30 la sută din suprafața agricolă

Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence — Sistem de Informații pe Securitate Alimentară (SISA), românii mai dețin în proprietate sau arendă puțin peste 30% din suprafața de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemți 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum și multinaționale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept.

În prezent, cele mai active trei zone ale țării, în funcție de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiș, Vaslui și Arad. În prezent, în România, prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în țările UE poate depăși 30.000 de euro.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafața arabilă.

 






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *