Florian Nicolae, garantie de mai bine pentru giurgiuveni

În anul de grație 1989 cei care s-au jertfit pe altarul democrației au fost tineri. Tineri care sperau să fie respectați. Respectați la locurile de muncă, respectați de autoritățile statului, respectați pentru ceea ce-și doreau să fie și anume oameni liberi. Libertate câștigată prin jertfă de sânge. Ce s-a întâmplat după, nu doresc să comentez . Vedem cu toții unde ne-a dus democrația noastră prost înțeleasă.

Urmare a jertfei tinerilor s-a câștigat totuși un drept, dreptul fundamental recunoscut în toate țările din lume, LIBERTATEA PRESEI ce s-a dorit a fi un garant al  drepturilor și libertăților fundamentale conferite de constituție tuturor cetățenilor acestei țări. Presă considerată a patra putere în stat, un câine de pază al societății. Îmi place să cred că acest rol asumat al presei funcționează în continuare. Extrapolând, cred că și presa locală din Giurgiu este și va rămâne câinele credincios de pază al societății, care ori de câte ori constată vreo încălcare a legii are obligația deontologică să semnaleze  acest lucru, pentru ca autoritățile statului să verifice și să acționeze în consecință. Presă nu înseamnă justiție, dar are obligația morală să facă publice neregulile constatate, urmare a informațiilor obținute din minim trei surse și să nu se transforme în complice, alături de cei care au distrus această țară și care atentează la viitorul copiilor noștri prin transformarea, de care nu suntem departe, a României într-o țară subdezvoltată, ai căror cetățeni să devină cerșetori la porțile Europei.

Revenind la presa locală, fiecare dintre reprezentați, datorită acestui drept câștigat, acum în timpul campaniei electorale pot să suțină un candidat sau altul, funcție de crezul fiecăruia dintre ei.

Eu mi-am asumat să-l susțin pe Florian Nicolae pentru funcția de primar al municipiului Giurgiu din următoarele considerente: În primul rând pentru că majoritatea giurgiuvenilor și-l doresc primar. Pentru că este un om frumos. Frumusețe scoasă în evidență  de sufletul său generos. Ceea ce spun acum nu sunt doar cuvinte goale, faptele lui de omenie  ( nu-mi place termenul  caritate) sunt demonstrate prin ajutoarele date celor nevoiași cu mulți ani înainte de a fi implicat politic și nu puține la număr, ajutoare substanțiale  date din propriile venituri și nu ajutoare de genul celor oferite de primărie din buzunarul giurgiuvenilor plătitori de taxe și impozite. Prin  bursele date copiilor foarte inteligenți, dar ai căror părinți au o situație financiară precară. Susținerea actului cultural giurgiuvean în toate formele lui de exprimare: tradițional, modern și literar.

Ca om de afaceri a creat foarte multe locuri de muncă. Nu a căutat ca prin afacerile lui să aibă câștiguri foarte mari realizate prin inginerii financiare. Floricel nu este un om sărac, dar tot ceea ce a realizat este rezultatul unei munci asidue, cinstite și la vedere. Floricel este fiu al Giurgiului și îi pasă de oamenii din oraș. Vrea și poate să schimbe fața orașului în bine. Cei patru ani de parlamentar au contribuit la formarea sa ca politician oferindu-i totodată posibilitatea să interacționeze cu importanți omeni de afaceri, atât din România cât și din afara granițelor țării, care și-au arătat disponibilitatea să vină la Giurgiu să dezvolte afaceri prospere, generatoare de locuri de muncă. Oamenii de afaceri ar fi dorit să facă acest lucru cu mult timp înainte, dar s-au lovit de zidul nepăsării administrației locale giurgiuvene. Și cel mai important lucru după părerea mea este acela că Floricel este OM înainte de a fi politician. Acestea sunt câteva dintre considerentele care m-au determinat să fiu alături de Florian Nicolae.

Nu-mi pot permite să fiu alături de incompetență, neseriozitate și de încercarea unora de a părea ceea ce de fapt nu sunt. Cum aș putea  să spun despre actualul primar, Nicolae Barbu, că este un bun gospodar, când prin tot ceea ce a făcut și-a demonstrat incompetența managerială. Nu a reușit în patru ani să aducă în Giurgiu un singur investitor, nu neapărat strategic, dar putea să atragă un investitor care să creeze în oraș cel puțin două – trei sute de locuri de muncă. A reușit totuși să facă investiții  anapoda, care nu constituiau  o prioritate, aruncând banii contribuabililor pe apa sâmbetei.

Nici cel puțin nu iau de bun ce mi-a spus un fost colaborator de-al său, că este specialist în inginerii financiare. Dar este un lucru extrem de grav dacă a confundat propria afacere cu administrația locală, pentru că aici vorbim de banul public, banii giurgiuvenilor, care prin proasta gestionare făcută de domnul Barbu a reușit performanța să îngroape Giurgiu în datorii.   Cum aș putea să mai am încredere într-un om care mă minte vorbind de câte lucruri mărețe a făcut, iar realitatea demonstrează contrariul. Oamenii sunt mai amărâți decât în 2012.  Ca giurgiuvean mă simt jignit atunci când spune  că sunt locuri de muncă dar nu se duce nimeni să le ocupe, din afirmația lui rezultând în mod clar că giurgiuvenii sunt puturoși.

Nu pot avea încredere într-un om care încearcă să pară ceea ce de fapt nu este. Și-a demonstrat cu vârf și îndesat incapacitatea de a conduce un oraș. Giurgiu s-a transformat cu sprijinul său nemijlocit într-un oraș mort, un oraș fără nici o perspectivă, un oraș în care acum copiii noștri nu au nici un viitor.

Cum aș putea să scriu că Alexandu Vladu este o soluție pentru giurgiuveni. Cum să pot spune că poate fi un bun primar atâta timp cât domnia sa a fost doar un simplu executant, o marionetă al cărui păpușar a fost Barbu. Nici cel puțin nu vreau să vorbesc dacă este sau nu legal ca vicele primar să fie președintele comisiei de licitații, dacă cele două funcții sunt compatibile sau nu. Nu știu dacă ceea ce se vorbește în oraș este adevărat sau nu, dar se spune că foarte multe lucrări urbanistice câștigate de firme care au participat la licitații, ulterior i le-au subcontractat firmelor familiei Vladu. Nu vorbesc de ilegalitate, nu am această competență, sunt organe abilitate ale statului care au căderea să verifice legalitatea, poate fi chiar legal, nu știu. Dar cum să am încredere într-un astfel de om care a demonstrat până acum că interesul personal este pe primul plan.

Cum să cred că un om care a contribuit în egală măsură alături de Barbu la distrugerea orașului meu poate să fie un bun primar. Cum să cred că un om care timp de patru ani a fost într-o continuă campanie electorală prin tot ceea ce a făcut poate să fie un om cinstit. Nu, nu pot să cred într-un astfel de om.

Cum să cred că Barbu și Vladu sunt oameni care au un caracter frumos. Spun acest lucru deoarece din pozițiile pe care le ocupă și-au asumat și critici, nu numai laude. Pe Florian Nicolae l-a criticat  presa locală în fel și chip, dar el, ori de câte ori îi întâlnește pe reprezentanții presei  îi salută cu respect ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pe când Barbu și Vladu se uită la mine ca și cum le sunt cel mai mare dușman. Este o falsă părere, eu nu le sunt dușmanul lor ca oameni. Am toată stima și considerația pentru ei și profesiile lor, am toată stima și considerația pentru familiile lor, dar … mă pot numi dușmanul lor, pentru că eu sunt convins că ei doresc să acceadă spre o funcție pe care nu o merită și nu  li se potrivește. Spun acest lucru deoarece din poziția de primar  oricare dintre ei  poate face și mai mult rău, pe lângă răul pe care deja l-au făcut timp de patru ani giurgiuvenilor mei. Pentru ei am să fac tot ce depinde de mine ca primar să ajungă doar omul pe care ei și-l doresc, omul care urmare a dorinței lor a intrat în această bătălie. Floricel nu se luptă pentru el. Floricel se bate pentru noi, pentru giurgiuveni, pentru ca nouă și copiilor noștri să ne fie mai bine.

I.C.MANDU        






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *