De vorba cu Alexandru Andrei

Afară plouă de parcă s-au rupt băierile cerului. Toarnă parcă cu găleata. Mă uit cu milă la cățelușul meu Biluță care tare mult și-ar mai dori să alerge prin curte. Dar știți cum se spune: „Este o vreme atât de urâtă că  nu-ți vine să dai nici un câine afară.”  Urâtă vreme, blestemat timp, așa sună o replică din piesa de teatru Vlad Țepeș , când deodată sună telefonul care mă scote din letargia în care intrasem. Mă uit să văd cine mă sună. Andrei Alexandru (Alex). Nu am cum să nu-i răspund. De mai mult timp insist și îl bat la cap să ne întâlnim, pentru ca în felul acesta să reușesc să-i smulg un interviu. Mă anunța că are o fereastră liberă și dacă doresc putem să ne întâlnim . Nu mi-am permis să ratez o astfel de întâlnire. Alerg la mașină, așa cum poate alerga un om pe care-l chinuie reumatismul. În nici un minut cât a durat până să mă urc în mașină îmbrăcămintea mea se transformase într-un buret plin cu apă. Pornesc în trombă dând bice cailor putere ai mașinii.  Trăiam senzația că mă aflu într-un autovehehicul amfibie, grație grijii pe care o are municipalitatea de cetățenii orașului. Reușesc să parcurg distanța până la locul întâlnirii în aproximativ 45 de minute. În condiții normale, cu toate gropile după strada ( ulița orășenească ) unde locuiesc, aș fi ajuns în cel mult 10 minute.

Alexandru Andrei, gazda mea mă aștepta cu o cafeluță lângă un mare pahar cu suc, iar scrumiera, dragostea mea trona pe mijlocul mesei. Numai că îmi uitasem țigările în mașină și nu am avut curajul să ies ca să mi le iau. Și cum nu pot disocia cafeaua de țigară m-am mulțumit doar să-i admir caimacul gros în timp ce nările-mi dilatate fremătau ca să tragă în piept cât mai mult din aroma bestială a cafelei.  După un schimb de amabilități purcedem la treabă.

Rep.: Cei din generația ta te cunosc, dar cei din generația mea nu știu mare lucru despre tine, așa că o primă întrebare ar fi cine este Alexandru Andrei?

Alex.: Da. În primul rând sunt giurgiuvean get-beget. Aici am crescut, aici am fost educat, dar înainte de a-mi prezenta CV-ul ( zâmbește) lasă-mă te rog să fac o scurtă paranteză. Viața mi-a oferit o serie de oportunități să mă stabilesc împreună cu familia în București. Dar nu pot. Sunt legat fizic și psihic dacă vrei de aceste locuri. Chiar și atunci când plec în concediu primele zile sunt OK, ca începând din a patra zi deja să-mi doresc să mă întorc acasă. Acum să continuăm. M-am născut în anul 1985,  provin dintr-o familie de oameni care și-au desfășurat activitatea în sistemul juridic. Clasele primare le-am urmat la școala generală numărul 7, apoi liceul  la Tudor Vianu. În această perioadă, ca toți copiii de altfel, am bătut mingea în curtea școlii, în generală chiar am cochetat cu baschetul, ca adolescent am fost îndrăgostit, am iubit, am fost dezamăgit, nimic extraordinar. După liceu am urmat facultatea de drept. Acum nu mai știu dacă am făcut acest lucru din pasiune sau la îndemnul părinților, cert este că acum sunt jurist cu diplomă. De mai mulți ani sunt căsătorit, soția profesează ca avocat și sunt tatăl a doi copii și jumătate.

Rep.: Stai puțin, nu mă zăpăci. Cum doi copii și jumătate?

Alex.: Da, cum ai auzit, am deja doi copii, iar al treilea e pe drum.             

Rep.: Care este motivul pentru care te-ai înregimentat politic?

Alex.: Același motiv pentru care fac și acum politică. M-am săturat să văd oameni care promit mult și nu fac nimic. Eu sunt adeptul să promit numai ce sunt convins că pot onora. Oamenii s-au săturat de promisiuni deșarte. Oamenii au nevoie de ceva palpabil și cred despre mine că pot mult mai mult decât cei care s-au tot perindat prin politică fără să facă nimic pentru oameni. Eu iubesc această țară, cu bunele și relele ei. Am încredere în forțele mele, în tot ceea ce am făcut bun până acum.  Pot să-ți spun că prima mea funcție în administrație a fost aceea de director la o societate comercială cu capital de stat. Am preluat-o pe pierderi, iar la plecarea mea am lăsat-o pe profit. La scurt timp am ajuns director al cancelariei prefectului județului Giurgiu. În acea perioadă am luat contact cu toate problemele cu care se confrunta județul. Ultima funcție ocupată a fost aceea de președinte, director general, funcție cu rang de secretar de stat, fiind numit printr-o decizie a premierului din acea perioadă la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. În perioada cât am activat în această demnitate, fără falsă modestie mă pot mândri că am reorganizat instituția în sensul că un document care din varii motive, pe care nu doresc să le dezvolt acum, era eliberat după o perioadă ce putea dura între 3 și 5 chiar 6 ani, am redus acest timp la maxim 6 luni. La preluarea funcției se găseau, dacă se poate spune așa, peste 7.000 de dosare pe stoc. La plecare stocul dosarelor nerezolvate a fost zero.

Rep. Din 20o4 până în 2012 ai fost PNL-ist din 2012 ești PSD-ist, datorită acestui fapt te poți considera un traseist politic ?

Alex.: Dacă cel care în anumite situații conjuncturale  are curajul să dea cu șutul la o poziție călduță ca să o ia de la zero, pentru că ce i se cerea să facă, ceva care era sub demnitatea lui ca om, acel ceva care te-ar fi pus în situația să nu mai ai curajul să-ți privești concetățenii în ochi ochii, atunci da, sunt traseist politic. M-am înscris în PNL în anul 2004 și am activat, cu o scurtă întrerupere, până în anul 2012.  Nu doresc să acuz pe nimeni dintre cei care au contribuit la plecarea mea din partid, cu toate că aș putea. Dar consider că toate acele lucruri țin deja de domeniul trecutului. Să spunem că am plecat din PNL pentru că nu mă mai regăseam și acțiunile PNL-ului de atunci nu mă reprezentau. La momentul în care m-am înscris în PSD, PSD-ul nu era nici pe departe partidul mare și puternic care este acum. Îmi place să cred și mă consider parte a realizărilor ulterioare ale PSD-ului. Alături de domnul președinte Bădălău, de tinerii din partid și de altfel toată echipa noastră, cred că am avut și eu părticica mea de contribuție care a dus la ceea ce este PSD-ul azi.

Rep.: De ce îți dorești să fi parlamentar?

Alex.: Am mai spus-o și-o repet, pentru că eu cred că am suficientă experiență, atât administrativă prin demnitățile pe care le-am deținut dea lungul timpului, cât și suficientă experiență și expertiză politică, grație oamenilor pe care i-am avut pe lângă mine și alături de care am crescut. Știu că din punct de vedere a veniturilor bănești, eu personal pierd, dar consider că este un câștig mult mai important să fiu în parlament, pentru ca împreună cu colegii mei să facem legi mai bune, să contribuim la sprijinirea guvernului pentru creșterea semnificativă a nivelului de trai și dacă vom reuși acest lucru,  în viitor copiilor mei și tuturor copiilor  din țara noastră le va fi mult mai bine. Acesta este motivul pentru care-mi doresc să fiu parlamentar, să schimbăm lucrurile în bine pentru a le putea oferi acum și în viitor românilor un climat de stabilitate din toate punctele de vedere, stabilitate politică, stabilitate economică, stabilitate legislativă. Acesta este viitorul pe care mi-l doresc mie, ție și tuturor românilor.

Rep.: Dacă vei pus în situația ca odată ajuns parlamentar să colaborezi cu cei care te-au jignit în precampanie pentru susținerea unui proiect legat de Giurgiu ce vei face? Vei șterge cu buretele insultele aduse?

Alex.: Un lucru este cert. Prieteni nu vom mai putea fi niciodată. Dar din poziția de parlamentar consider că este mult mai important să vin în sprijinul giurgiuvenilor și să colaborez chiar și cu cei care au considerat că pot câștiga capital politic în urma unor jigniri pe care mi le-au adresat.

Afară ploaia a încetat. Îmi iau la revedere de la interlocutorul meu convins fiind că a sosit timpul ca vremea și vremurile să se schimbe în bine.

I.C.MANDU

Comandat de Partidul Social Democrat-Organizația Județeană Giurgiu, editat de SC MANADY-PRESS SRL, cod mandatar financiar AEP 11160007

 

 






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *