Curiozitati despre zapada

Știai că? Nisipul din Sahara poate colora zăpada în roșu

  • Dacă Busu anunţă la rubrica meteo că va ninge, dar a doua zi când ne trezim, vedem că s-a aşternut un covor de nea nu alb, ci… uşor roşiatic, nu trebuie să ne speriem. Specialiştii care au studiat zăpada colorată spun că au descoperit în ea particule de nisip din Sahara şi praf din zonele aride. Acestea au fost purtate la distanţe mari de curenţi şi s-au întors pe pământ sub formă de ninsoare…
  • Cercetătorii au desluşit misterul zăpezii roşii, dar pe a celei albastre nu au reuşit… În 2013, în Rusia, la Celiabinsk, la scurtă vreme după ce un meteorit a lovit zona, locuitorii s-au trezit, într-o dimineaţă, cu un strat serios de omăt albastru aşternut pe străzi şi case. Localnicii cred că zăpada ar fi fost contaminată cu materiale toxice, pentru că, potrivit presei ruseşti, multă lume s-a plâns în acea perioadă de dureri în gât.
  • Zăpada… curată e transparentă, nu albă, cum ni se pare nouă. Lumina care trece prin ea ne joacă feste, creând o iluzie optică.
  • Zăpada reflectă peste 90% din razele ultraviolete. Iată de ce suntem sfătuiţi să purtăm ochelari de soare iarna, când e zăpadă: pentru a ne proteja ochii!
  • Fulgii sunt unici, exact ca amprentele noastre. Aşadar, nu există doi fulgi de zăpadă identici!
  • Un fulg de zăpadă este o aglomerare de cristale de gheaţă şi e format din 180 de miliarde de molecule de apă. Structura lui e dată de temperatură, umiditate şi vânt.
  • Cel mai mare fulg, care a şi intrat în Cartea Recordurilor, a fost găsit în Fort Keogh, Montana (SUA), pe 28 ianuarie 1887. Avea 15 cm lăţime şi 8 cm lungime.
  • Unui fulg îi ia cel puţin o oră să ajungă pe pământ. Asta, pentru că se deplasează cu 1,7 metri pe secundă.
  • Locul unde a nins cel mai mult până în prezent este Muntele Baker, din Washington (SUA). În iarna anului 1999, acolo au căzut nu mai puţin de 29.000 cm cubi de zăpadă.
  • Cea mai multă zăpadă căzută în decursul a 24 de ore s-a înregistrat în Silver Lake, Colorado (SUA), în anul 1921. În numai o zi s-a aşternut un strat de 76 cm.
  • Un viscol poate să aducă nu mai puţin de 39 de milioane de tone de zăpadă şi poartă energia a 120 de bombe atomice. În timpul marelui viscol ce a măturat statele americane New Jersey, New York, Massachusetts şi Connecticut în anul 1888, pe străzi şi peste case s-a aşternut un strat de zăpadă de 127 cm.

 






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *