COMUNICAT DE PRESA

Deputatul PSRO Giurgiu Liliana Ciobanu face un rechizitoriu dur la adresa CNADNR şi cere pedepsirea celor vinovaţi de haosul din infrastructură

Deputatul PSRO de Giurgiu, Liliana Ciobanu, a adresat o interpelare ministrului Transporturilor, Dan Marian Costescu, pe tema abuzurilor comise de CNADNR şi măsurile ce se impun pentru normalizarea situaţiei.
„Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) se află de mai mulţi ani în centrul atenţiei mass media şi opiniei publice, în urma unor scandaluri răsunătoare. În ciuda reacţiilor consistente ale presei şi ale societăţii civile, evoluţia acestei Companii a statului român a continuat să fie constant descendentă, fără ca guvernanţii de până acum să ia vreo măsură coercitivă la adresa CNADNR. În acest context, salut decizia dvs. de a-l elibera din funcţie pe fostul director al Companiei, Narcis Neaga. 
Mass media a dezvăluit că, în locul autostrăzilor şi a drumurilor naţionale de calitate promise, şefii CNADNR au muncit mai mult la sporirea continuă a propriilor averi. Locuiesc în vile luxoase, deţin proprietăţi incredibile pentru România zilelor noastre, şi beneficiază de salarii lunare de mii de euro, într-un dispreţ total la adresa contribuabililor care, de fapt şi de drept, le plătesc aceste venituri din taxe şi impozite. În acest timp, în ţara în care nimeni nu răspunde pentru faptele sale, nu numai că nu se construiesc noi kilometri de autostradă, ci, mai mult, cele existente şi inaugurate cu mare fast şi populism electoral se degradează accelerat, spre disperarea şoferilor obligaţi să achite tot felul de taxe de drum şi roviniete în mod inutil. 
Scandalurile în care este implicată CNADNR şi o serie de angajaţi ai acesteia au culminat cu situaţia absolut incredibilă de demolare propriu-zisă a unei porţiuni din autostrada Sibiu-Orăştie, incident petrecut la doar nouă luni de la darea sa în folosinţă. Practic, respectivul tronson al autostrăzii s-a construit pe apă, absolut halucinant, iar până la recenta închidere a circulaţiei siguranţa a sute de mii de conducători auto a fost periclitată în mod nesăbuit de atitudinea gestionarului acestor lucrări, în speţă CNADNR. Oficial, lotul trei al Autostrazii Sibiu-Oraştie, inaugurat în noiembrie 2014, a fost închis la începutul lunii septembrie a.c., între localităţile Sălişte şi Cunţa, din cauza unor crăpături în asfalt. În mod absolut nefiresc, reprezentanţii CNADNR au explicat acest incident doar prin faptul că problemele au survenit pe fondul „execuţiei necorespunzătoare a lucrărilor”, în nici un caz deoarece degradarea autostrăzii a fost efectul construirii acesteia pe infiltraţii de apă!
Referitor la această anomalie fără vreun termen de comparaţie, fostul director general al CNADNR, Narcis Neaga, a oferit explicaţii ilare, pasând responsabilitatea în sarcina constructorului. Întrebarea legitimă care se impune este de ce CNADNR a avizat toamna trecută inaugurarea acestei porţiuni a autostrăzii, din moment ce se ştia clar că sunt mari probleme! De asemenea, consider că nu este în regulă ca nimeni din cei care au recepţionat lucrarea respectivă să nu îşi asume până acum nici un fel de responsabilitate. Dacă într-adevăr antreprenorul ar fi greşit, era datoria specialiştilor CNADNR, a inginerilor geologi, a experţilor tehnici, precum şi a tuturor celor implicaţi, să tragă semnalele de alarmă corespunzătoare, şi să nu permită circulaţia publică pe un tronson care ar fi putut pune în pericol la modul real vieţile participanţilor la trafic.
Scandalurile repetate în care este implicată CNADNR s-au repercutat şi în teritoriu, unde şefii Direcţiilor regionale se comportă precum nişte vătafi pe propriile lor moşii. În ultima perioadă, s-a încurajat permanent nepotismul politic în structurile de conducere ale CNADNR, de la centru până în teritoriu, în timp ce oamenii care au încercat să dezvăluie ilegalităţile comise au fost îndepărtaţi brutal.
Astfel s-a petrecut şi cu directorul adjunct de investiţii al Regionalei CNADNR Craiova, Alin Goga, care a fost suspendat în urma prezentării faptelor mai puţin legale petrecute în interiorul Companiei. Mai mult, acestuia i s-a interzis accesul în sediul Companiei, fără vreun motiv întemeiat. Alin Goga a fost suspendat de CNADNR după ce a reclamat, într-o emisiune de televiziune, neregulile petrecute în instituţie. Încă din luna iulie a.c., Goga a dezvăluit că tronsonul de autostradă Sibiu-Orăştie ar trebui închis, deoarece circulaţia este total nesigură, şi, de asemenea, se impune reconstrucţia totală pe suprafaţa afectată de infiltraţii. Domnia sa a subliniat că pagubele sunt de circa 150 de milioane de euro, în condiţiile în care conducerea CNADNR cunoştea faptul că recepţionează o investiţie defectă din start.
„Vă spun că suntem ca la «Meşterul Manole»: ce am construit şi am plătit, 150 de milioane de euro, trebuie să scoatem tot afară. Am vorbit asta cu profesori universitari, cu absolut toată lumea, în condiţiile în care am ştiut că recepţionăm un lucru defect. A fost o pasivitate. Acum o lună de zile am fost la o altă emisiune, şi după patru zile am fost chemat la DNA. Sper ca mâine DNA-ul sa fie la CNADNR. Nu poate să rămână aşa. Paroxismul la care s-a ajuns în CNADNR e departe de orice închipuire. 14 miliarde de euro am primit din 2007 până în prezent. Sunt bani care s-au dus şi pe întreţinere, pe investiţii, reabilitări, şi avem o reţea care e jalnică, pentru că totul porneşte din interior: 6.000 de oameni şi 10 la sută sunt ingineri de drumuri şi poduri. Acolo doar 10 la sută sunt ingineri de drumuri, într-o companie eminamente tehnică. Sunt regionale care au patru ingineri de drumuri. În condiţiile în care am angajat toate specializările exotice, găsiţi papagali de toate culorile. Fiecare director şi-a angajat toate rudele. Nu este de astăzi, se perpetuează”, a spus atunci Alin Goga. 
Suspendat de CNADNR după ce a vorbit despre ilegalităţile din companie, el a declarat ulterior că unii directori din Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România au „case mai mari decât palatul Versailles”, cu toate că au muncit toata viaţa numai la stat. De asemenea, Goga a dezvăluit că respectivii directori au semnat contracte a căror valoare a crescut de zece ori, în urma elaborării unor caiete de sarcini cu dedicaţie pentru a câştiga anumite societăţi: „Dacă se ia şpagă în CNADNR? Sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul, şi au lucrat toata viaţa lor la stat. Mai e o problemă, au gestionat contracte care şi-au mărit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro, au contracte pe nişte caiete de sarcini doar la anumite firme, adică erau făcute caiete de sarcini mănuşă, pentru anumite firme”.
O altă situaţie anormală semnalată o constituie abuzurile CNADNR referitoare la somaţiile de executare silită şi cu popriri pe toate bunurile, inclusiv pe cardurile de salarii, primite de mii de români, după ce au fost notificaţi că nu au achitat contravenţiile legate de neplata rovinietei din urmă cu mai mulţi ani! Aceşti cetăţeni au fost judecaţi fără citarea părţilor, iar după aproape trei ani s-au trezit în imposibilitatea de a-şi folosi banii de pe cardurile de salarii, după blocarea lor prin dispoziţia unor executori judecătoreşti.
Mai mult decât atât, practic o serie de oameni nevinovaţi au fost puşi inutil pe drumuri pentru a-şi demonstra nevinovăţia. Paradoxal, aceste persoane, care şi-au achitat în termenul legal amenzile primite de la CNADR pentru lipsa rovinietei din 2012, au fost nevoite să caute dovada plăţii aferente proceselor verbale de constatare a contravenţiei. Probabil că doar cei care şi-au mai găsit documentele respective au reuşit să scape de popriri, de o nouă plată a contravenţiei deja plătite şi de cheltuielile de judecată! Au fost unele cazuri în care oamenii în cauză chiar au atestat trimiterea confirmării de plată către CNADR-CESTRIN prin Poşta Română, dar tot au ajuns în asemenea situaţii aberante! De asemenea, aceştia nu figurau cu debite emise de Administraţia Finanţelor Publice din oraşele ţării, care certifică faptul că nu aveau nici un fel de datorii din amenzi neplătite. Pe cale de consecinţă, petenţii respectivi au cerut să se dispună de îndată încetarea procedurii de executare silită declanşate împotriva lor, în dosarele de executare judecate de instanţele de civil. De asemenea, aceşti buni platnici şi-au exprimat convingerea că CNADR va face toate diligenţele care se impun pentru a anula măsurile popririlor dispuse asupra conturilor pe care le deţin, acestea fiind abuzive şi discriminatorii, şi, implicit, pentru eliminarea disconfortului creat în mod nejustificat prin blocarea cardurilor de salarii. 
Toate aceste cazuri au fost discriminatorii, având în vedere faptul că, prin Decizia nr. 6 (dosar nr.14/2014) din 16 februarie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii, formulat de Avocatul Poporului, în data de 27 noiembrie 2014, stabilind că procesele verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din OG 15/2002 sunt lovite de nulitate absolută, pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Astfel, există oameni care au fost notificaţi să plătească un aşa-zis tarif de despăgubire a rovinietei după cinci sau şase ani, fapt care nu este deloc în regulă din punct de vedere legal. Aceşti oameni susţin că ei au plătit exact ceea ce scria pe facturile primite din partea CNADNR, cu codurile de bare aferente, iar apoi s-au trezit în situaţia de a fi executaţi silit şi puşi pe drumuri, pentru că, chipurile, nu au fost buni platnici! Foarte mulţi români s-au adresat instanţelor de judecată şi chiar CEDO, pentru recuperarea prejudiciilor materiale şi morale cauzate de CNADNR. Este halucinant că respectiva Companie a plătit sume uriaşe pentru ca toţi aceşti presupuşi contravenienţi să plătească cheltuielile solicitate de CNADNR, plus cele judiciare.
După cum ştiţi, CNADNR a plătit anul trecut o despăgubire de un milion de euro pentru o tânără care şi-a pierdut mâna dreaptă într-un accident rutier din anul 2006, reprezentând daune morale, conform Deciziei nr. 1827/11 iunie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României. În decembrie 2006, Elena Ghegeliu, o studentă la Drept din Constanţa, se deplasa cu autoturismul, împreună cu prietenul ei, pe drumul naţional către Braşov. Prietenul ei a încercat, la un moment dat, să evite o coliziune cu un BMW, dar a scăpat autovehicul de sub control, iar un parapet metalic deteriorat de pe marginea drumului a străpuns portiera şi i-a intrat fetei în mână, medicii fiind nevoiţi să i-o amputeze. Poliţiştii au stabilit, după cinci ani de anchetă, că vina accidentului o poartă administratorul drumului, adică CNADNR, fapt confirmat de instanţă.
Mai mult decât atât, o serie de parlamentari au constatat că la interpelările şi întrebările adresate conducerii instituţiei, fostul director al CNADNR a formulat răspunsuri evazive ori nedocumentate, în cele mai multe dintre cazuri, fapt care nu a permis elucidarea aspectelor semnalate.
O altă problemă nerezolvată o constituie stadiul studiilor de fezabilitate plătite de CNADNR. În foarte multe situaţii, valabilitatea acestor studii de fezabilitate a expirat înainte de a se concretiza viitoarele investiţii, astfel încât Compania a elaborat altele în schimb, cheltuind astfel nejustificat sume mari de bani din buget. Întrebarea noastră legitimă este cine răspunde de banii aruncaţi aiurea pe aceste studii de fezabilitate, plătite şi rămase nefolosite, din motive clare de management defectuos. 
Nu în ultimul rând, este necesar a se verifica modul în care CNADNR a atribuit în mod direct anumitor firme, alese probabil preferenţial, o serie de contracte de deszăpezire şi lucrări de întreţinere drumuri. Din anumite informaţii se pare că, an de an, este vorba de aceleaşi societăţi care primesc astfel de servicii, iar cazul Teldrum este extrem de relevant. În aceste cazuri este vorba despre sume exorbitante cheltuite pentru atribuirea directă a respectivelor servicii, aproape de fiecare dată aceloraşi firme, iar sumele decontate au fost foarte mult majorate în raport cu contractele iniţiale, prin utilizarea unor acte adiţionale care au permis creşterea de câteva ori a preţurilor”, a explicat, pe larg, Liliana Ciobanu în documentul oficial înaintat conducerii Ministerului Transporturilor. 
Având în vedere motivaţiile expuse, parlamentarul PSRO Giurgiu i-a cerut ministrului un răspuns documentat cu privire la cele relatate, şi, de asemenea, să îi comunice rezultatele anchetelor interne desfăşurate în cadrul CNADNR cu privire la abuzurile prezentate în spaţiul public.

Biroul de Presă al deputatului PSRO de Giurgiu Liliana CIOBANU, 11 decembrie 2015

 






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *