COD ROSU in padurile din Romania. HARTA zonelor cu risc maxim de defrisari ilegale

Cod roşu în pădurile din 27 de judeţe din România. Autorităţile au realizat în premieră, împreună cu o organizaţie non-guvernamentală, o hartă cu zonele de risc pentru tăierile ilegale de păduri. Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat pentru Gândul că harta de risc va avea un rol important în combaterea acestui fenomen care a dus la defrişări masive. Aproximativ 8,8 milioane de metri cubi de lemn dispar anual din pădurile României în urma tăierilor ilegale, potrivit ministrului Gavrilescu.

Experţii de la Ministerul Mediului, împreună cu cei de la World Wide Fund for Nature (WWFN), au stabilit că în judeţele Dâmboviţa, Argeş, Olt, Mehedinţi, Bacău şi Maramureş există cel mai mare risc de defrişări neautorizate.

27 de judeţe sunt încadrate în zona de risc, din care 21 în zona de cod roşu, care semnalează cel mai mare pericol, şi şase în zona de cod galben. În aceste zone sunt cele mai multe păduri neadministrate sau slab supravegheate, unde de la o zi la alta dispar copaci prin tăieri ilegale.

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat pentru gândul că harta de risc va avea un rol important inclusiv în protejarea pădurilor din România.

“(Harta de risc privind tăierile ilegale) ne ajută pe toţi, în momentul în care ştim exact zona unde s-a tăiat ilegal, unde s-a defrişat ilegal, de exemplu, ştim exact şi unde trebuie să împădurim. Şi nu numai pentru terenurile degradate, dar şi pentru terenurile de unde s-a tăiat”, ne-a declarat ministrul Mediului, adăugând că activitatea de control a personalului silvic va avea fi orientată în funcţie de zonele de risc.

“Este un sistem de prioritizare transparentă a controalelor pe care şi-l propune autoritatea competenta pe principiul “trebuie acţionat cu prioritate acolo unde sunt riscurile cele mai mari”, a declarat Radu Vlad, coordonator proiect WWF, citat de stirileprotv.ro.

Pădurile, păzite cu pistolul cu bile şi bastonul cu electroşocuri

Pe de altă parte, în câteva luni, pădurile vor fi apărate de circa 550 de inspectori de la Garda Forestieră care vor avea în dotare, pe lângă uniforme speciale, şi pistol cu bile şi baston cu electroşocuri, la fel ca şi inspectorii de la Antifraudă de la ANAF. Inspectorii de la Garda Forestieră vor avea la dispoziţie pentru deplasare maşini de teren cu girofar.

” Emitem HG cu regulamentul de funcţionare pentru Garda Forestieră, urmând ca apoi să scoatem posturile la concurs. Pregătim HG-ul pentru şedinţa de guvern de mâine (miercuri). Avem de luat nişte avize de la Ministerul Finanţelor şi de la Ministerul Justiţiei, sperăm să le luăm astfel încât să avem apoi votul final pe acest HG. Dacă nu, cu siguranţă intră săptămâna viitoare”, a declarat pentru gândul Graţiela Gavrilescu. 

Garda Forestieră va avea 645 de posturi, din care 545 de posturi de personal silvic cu atribuţii de control. Salariile vor fi pe măsura resposabilităţii. Salariul unui inspector debutant va porni de la 2.000 de lei, iar cei cu experienţă vor câştiga aproape 5.000 de lei. 

“Garda Forestieră va avea un rol foarte important, să impiedice toate tăierile ilegale. S-au făcut foarte multe tăieri ilegale. 8,8 milioane de metri cubi de lemn din tăieri ilegale pe an este foarte mult”, spune ministrul Mediului.

Inspectorii de la Garda Forestieră vor avea însă o misiune imposibilă, pentru că vor avea de supravegheat, fiecare, circa 12.000 de hectare. Şefa de la Mediu este însă optimistă. 

“Dacă controlezi cum scrie la carte, conform Codului Silvic, cu certitudine te descurci, ţinând cont că există şi Radarul Pădurii. Oricum (Garda Forestieră n.n.) e un pas important, pentru care noi ne-am luptat”, a declarat pentru gândul Graţiela Gavrilescu. 

În iulie ministrul Mediului a arătat că Garda Forestieră se formează prin transformarea fostelor Inspectorate Tehnice Silvice Teritoriale.

“Comisarii Gărzii Forestiere vor fi extrem de vigilenţi deoarece criteriile lor de selecţie vor fi extrem de dure. Vor avea parte şi de un test de integritate. I-am avertizat că atât timp cât remuneraţia este la nivel de ANAF şi pretenţiile populaţiei sunt extrem de mari în ceea ce priveşte această instituţie, au toate facilităţile create, deci, ca atare, vor trebui să-şi facă munca în slujba cetăţeanului şi să apere această avuţie extrem de importantă”, a mai spus ministrul Mediului.

Cele nouă comisariate de regim silvic şi vânătoare se vor transorma în nouă Gărzi Forestiere, noile structuri urmând să preia personalul şi patrimoniul comisariatelor, cu posibilitatea suplimentării posturilor, se arăta într-o ordonanţă de urgenţă aprobată, în 30 iunie, de Guvern.

Gărzile Forestiere vor prelua de la fostele comisariate de regim silvic şi cinegetic patrimoniul, posturile, personalul şi prevederile bugetare, pe baza protocoalelor de predare-primire.

Circa 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal în primele două decenii de după ’90

Gândul a scris că primele două decenii de după ’90, din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor câştiguri de circa 5 miliarde de euro (echivalentul a 21,5 miliarde de lei), dacă presupunem că lemnul a fost vândut cu cel mai mic preţ, de 70 de euro pe metru cub. Cifra apare într-un Raport de audit privind “Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012” realizat de Curtea de Conturi şi prezentat aici de gândul.

Sumele obţinute de pe urma furturilor au fost însă în realitate şi mai mari, după cum recunosc şi reprezentanţii Curţii de Conturi, pentru că mulţi dintre arborii tăiaţi în România au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii şi din Europa, după ce au fost vânduţi mai scump.

Totodată, în ultimii 21 ani, peste 32,66 de milioane de tone de lemn, de la rumeguş, butuci, vreascuri sau placaje, până la foi de furnir şi la alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi centralizate degândul.

Din estimările gândul, cele 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiate ilegal înseamnă peste 26 de milioane de copaci cu o înălţime de 30 de metri şi cu o vârstă de aproximativ 50 de ani. Având în vedere că pe un hectar de pădure se află 450-500 de metri cubi de lemn, înseamnă că au fost defrişate ilegal cel puţin 160.000 de hectare.

În 1800, suprafaţa împădurită a provinciilor istorice româneşti era de 8,5 milioane de hectare şi reprezenta 36% din teritoriul lor. Această suprafaţă a fost redusă continuu. În vara lui 2012, suprafaţa fondului forestier a ajuns la 6,35 milioane de hectare, dintre care 3,2 milioane de hectare se aflau în proprietatea publică a statului şi 1,02 milioane de hectare în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale. În proprietatea privată existau 2,2 milioane de hectare.

Una dintre marile probleme care au dus la reducerea continuă a fondului forestier este reprezentată de retrocedările abuzive care s-au făcut în România, din cauza carenţelor din legislaţie, după cum notează raportul Curţii de Conturi dedicat acestei probleme dramatice pentru România.

“Confuziile, carenţele şi slăbiciunile din legislaţia ce priveşte retrocedările de fond forestier au fost speculate prompt în favoarea lor de către entităţi, forme asociative şi persoane fizice care nu aveau niciun drept, şi au indus în eroare unele instanţe de judecată”, explicau autorii raportului citat.

 Sursa Mediu.ro

 






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *