În perioada comunistă singurul mod prin care puteai să-ţi exprimi nemulţumirea faţă de sistemul opresiv al nomenclaturii comuniste spre care riscăm să ne îndreptăm dacă nu suntem atenţi, erau bancurile cu Bulă, bancuri care mai descreţeau frunţile încruntate ştiind că Bulă reprezenta un sistem, nu doar o persoană.

Un reprezentant al actualului sistem care copiază şi pune în practică, poate în mod inconştient propaganda comunistă, beneficiind de sprijinul nemijlocit al unor televiziuni private, dar care trăiesc precum plantele parazite din bugetul de stat, ziare ale căror scriituri seamănă în mod izbitor cu ziarele din perioada de tristă amintire precum  România liberă, Scânteia şi Scânteia Tineretului care lăudau cum se pricepeau mai bine măreţele realizări ale cârmaciului, acestora adaugânduli-se aşa zişi analişti politici, nu par a fi altceva decât propagandiştii de dinainte de 1989.  Cel care se bucură de serviciile celor mai sus amintiţi este şi Bulişor pe seama căruia se pot face foarte multe bancuri,  un personaj pitoresc al luncii Dunării, pe numele său Niculae Bădălău.

Niculae Bădălău, după ce a sustras câţiva saci de grâu dintr-o bază de recepţie, gurile rele spun că un autocamion Savien plin, dar eu nu cred,  faptă pentru care i s-a întocmit dosar penal, a fost judecat şi condamnat, ulterior reabilitat a apărut în politica giurgiuveană ţinându-se de mână cu Tudorel Ţone, cel care avea să devină un membru marcant al PSD-ului local. Mentorul celor doi tineri politicieni a fost preşedintele partidului, Marin Cristea cel care avea să-i promoveze în funcţii foarte importante. Dorinţa de parvenire a lui Niculae Bădălău a fost mult mai puternică decât o relaţie de prietenie. Pentru el nu contau decât mocăneii, aşa le spunea Bădălău banilor, mocănei. La un moment dat l-a întrebat pe un prieten din partid câţi mocănei are. La răspunsul primit, Bădălău i-a spus că nu pot fi prieteni pentru că nu are nici pe jumătate din mocăneii pe care el îi deţine.

Ulterior, după o perioadă de timp, prin manipulare a reuşit să-l detroneze din funcţia de preşedinte pe Marin Cristea, iar pe Tudorel Ţone, singurul care i-ar fi putut periclita funcţia, l-a îndepărtat din partid. Frumos caracter, frumos banc cu Bulă !

Pentru o perioadă dispare din politica mare. Cei care-l readuc în PSD sunt nimeni alţii decât Tudorel Ţone şi atenţie ! Ionel Dinu. Revenit în partid mănâncă un făraş de jăratec precum calul lui făt frumos, prinde anvergură şi portanţă în partid şi de această dată scapă cu totul de cei care i-au făcut un bine. Un fel de facerea de bine … de mamă.

Ajungem la minunata Ordonanţă de Urgenţă 55.  Urmează  banii aruncaţi cu lopata primarilor liberali  prin Ministerul Dezvoltării. După cum ştim, banii ochiul dracului, i-au determinat pe primari să părăsească barca PNL-ului şi să treacă în barca plină de mocănei a PSD-ului. De aici şi cauza care a dus la un scor extraordinar obţinut de PSD în alegeri la Giurgiu. Urmare a rezultatului obţinut Bădălău a apărut precum păduchele în frunte drept salvatorul PSD. Fără să aibă absolut niciun merit, meritul, dacă se poate spune aşa, aparţine OUG 55 şi Ministerului Dezvoltării, Bădălău a fost propulsat mâna dreaptă a liderului ocupând a doua poziţie ca  valoare politică în PSD, după Dragnea. O altă glumă bună !

În perioada imediat următoare, după numirea în funcţia de preşedinte executiv al partidului, Dragnea realizează că aspiraţiile de preamărire ale lui Bădălău sunt foarte mari, mergând până acolo încât intenţiona  să ocupe în mod nemeritat  scaunul liderului cu concursul generalului Pahonţu. Această încercare cade, devenind doar un banc cu Bulă care doreşte mai mult decât poate. Urmarea a fost demiterea lui Bădălău din funcţia de preşedinte executiv şi din cea de vicepreşedinte al Senatului. Ceva asemănător cu bancul în care Bulă îşi fură singur căciula.

Bulişor al nostru se alătură puciştilor, al căror creier era Adrian Năstase, care scrie o scrisoare prin care-i cere lui Dragnea să renunţe la practicile dictatoriale în partid. Bădălău crede că a prins o ocazie unică de relansare a sa spre vârful partidului şi îşi asumă scrisoarea ca fiind scrisă de el . Chiar el o împrăştie ca manifest printre parlamentarii PSD,  dar când a fost întrebat de presă despre conţinutul scrisorii s-a făcut de râs fiind paralel cu subiectul. Acest lucru a demonstrat că Marin Anton are dreptate când îl face analfabet funcţional pentru că el săracu citeşte, dar nu înţelege şi nu reţine nimic. La fel ca-n bacurile cu Bulă şi de această dată a câştigat jumătatea lui 5!

Puciul împotriva lui Dragnea continuă. Se strâng semnături pe o listă semnată inclusiv de Bulişor al nostru, prin care i se solicita lui Liviu Dragnea demisia. Şoc !!! Înainte de vot Bulişor părăseşte şedinţa şi le trage o mare … ţeapă puciştilor. Numai Bulişor putea fi  capabil de aşa ceva. Deja prestaţia politică a lui Bădălău  începe să semene a banc horror.

De aici  reîncepe ascensiunea lui Bulişor Bădălău care ajunge Ministrul Economiei. Ce să-i faci ?  Bulă are doctorat în economie. Poate cineva se va gândi să îl şi verifice, mai ales că Adrian Ţuţuianu a spus într-o conferinţă de presă că l-a ajutat să ia doctoratul. Să fi rămas Bulişor fără coli şi să-i fi dat Ţuţuianu ? Nu ştiu în ce a constat ajutorul. Cert este că organele abilitate ale statului ar trebui să verifice şi această lucrare de doctorat. Dacă Bulişor şi-a luat doctoratul în economie pe bune, jos pălăria.

Despre gafele monumentale făcute de Bulişor la o televiziune de casă şi de spre bâlbele cauzate de necunoaştere făcute la Bruxelles ce pot deveni bancuri cu Bulişor,  vom vorbi într-o altă ediţie a publicaţiei noastre.

Asemănarea dintre  Bulă şi Bădălău este pur întâmplătoare.           

I.C.MANDU