CCR a decis! Primarii condamnati cu suspendare isi pierd mandatele

Primarii condamnați cu suspendare își vor pierde mandatele, a decis CCR, în unanumitate. Curtea Constituțională a acceptat astfel contestația președintelui Klaus Iohannis.

”O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea preşedintelui cu privire la legea 393/2004, pe care am declarat-o în totalitate neconstituţională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local. Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei. S-ar fi creat inechităţi”, a declarat Valer Dorneanu, preşedintele interimar al Curţii Constituţionale.

Curtea Constituțională a analizat astăzi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind aleşii locali care nu îşi pierd mandatul dacă sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare și cea depusă de parlamentari PSD la legea prin care parlamentarii care şi-au angajat rude la cabinete înainte de 2013 nu vor mai putea fi sancţionaţi.

Klaus Iohannis a depus pe 22 iunie o sesizare cu privire la Statutul aleşilor locali, după ce președintele a cerut Parlamentului şi reexaminarea acestei legi, însă Legislativul i-a respins solicitarea şi a adoptat proiectul în forma iniţială trimisă la promulgare, scrie News.ro.

Legea votată de parlamentari prevede că aleșii locali își pierd calitățile numai în cazul unei condamnări definitive la pedeapsă cu executare.

”Pierderea mandatului de către alesul local ce este condamnat prin «hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare» presupune că instanţa judecătorească a stabilit în mod definitiv vinovăţia condamnatului şi a aplicat o pedeapsă privativă de libertate. Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condiţiile prevăzute de Codul penal şi individualizate în fiecare caz în parte de instanţa de judecată. Prin urmare toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanţe sunt «cu executare», chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalităţile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal”, explică şeful statului, arătând astfel că o lege care aplică diferenţiat sentinţele judecătoreşti ar fi neconstituţională.

În opinia preşedintelui, ”noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege”.

Tot miercuri, CCR va discuta şi sesizarea depusă de PSD la propria lege privind interpretarea articolului 38 din Statutul parlamentarilor, care se referă la conflictul de interese.

Proiectul de lege a fost contestat de 99 de parlamentari PSD, UDMR, ai minorităţilor şi un liberal și prevede dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rude la cabinetele parlamentare înainte de 2013. Proiectul de lege a fost inițiat chiar de PSD și UDMR.

Potrivit sesizării, doar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie interpretează şi se ocupă de aplicarea unitară a legii, astfel încât legea de interpretare adoptată de Parlament „ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ şi Justiţie, încălcându-se dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţia României”.

Semnatarii sesizării atrag atenţie şi că acest proiect are „efecte retroactive” şi reprezintă chiar „o subtilă dezincriminare retroactivă, o amnistie”.

Legea a fost depusă de PSD pentru a-i exonera pe deputaţii şi senatorii care şi-au angajat rude la birourile parlamentare pe motiv că în Statut această interdicţie a fost introdusă abia în 2013, deşi parlamentarii erau condamnaţi pentru aceste fapte prin Codul penal, prin prevederi care au existat şi înainte de 2013 şi care sunt în vigoare şi în prezent privind conflictul de interese.

Sursa libertatea.ro






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *