Banii si achizitiile: unde au ajuns contractele din PNDL?

EFOR a lansat  raportul Banii și achizițiile: unde au ajuns contractele din PNDL care analizează cum se distribuie fondurile (naționale) din Programul Național de Dezvoltare Locală și cum se realizează achizițiile publice la nivel local.  Ne-am uitat peste proiectele din județele Giurgiu, Tulcea, Vâlcea, Dâmbovița și Suceava, precum și contractele încheiate cu consilii județene din Hunedoara, Bacău, Vaslui sau Teleorman și am vrut să vedem dacă există clientelism în procedurile de achiziție publică.

După ce am analizat sute de achiziții, constatând că informația din SEAP și de la MDRAP nu există nici centralizată și nici completă,  am concluzionat că pe de o parte, clientelismul nu pare a ține cont neapărat de partid, ci mai degrabă de afinități locale și de relațiile la “centru”, iar alocarea și procedurile discreționare țin de neclaritatea și politizarea programului și de achiziții netransparente de la nivelul beneficiarilor.

Câteva dintre problemele principale legate de PNDL, achiziții și date publice pe care le-am găsit prin analizarea a sute de achiziții din SEAP, cereri de acces la informație, presă, date de la ANAP, MDRAP sau Registrul Comerțului:

Funcționarea PNDL

  • Nu există cifre și statistici clare legate de sumele cheltuite, numărul de proiecte implementate, stadiul sau evaluarea acestora post-achiziție
  • Nu există criterii clare de evaluare a proiectelor și nu se publică informații legate de evaluarea acestora
  • Nu există nicio listă publicată cu sancțiunile/sumele recuperate de către MDRAP în cazul neîndeplinirii condițiilor contractuale sau încălcării legislației de către beneficiari
  • Există dificultăți în a urmări diferența între fondurile angajate de MDRAP și plățile reale efectuate către autoritățile locale
  • Proiectele se întind pe o perioada prea lungă. Există contracte semnate în 2008-2012, care nu sunt încă finalizate și încă primesc finanțare de la MDRAP
  • Dintre cele 4277 (octombrie 2015) de proiecte nu știm câte s-au finalizat sau în ce stadii de implementare sunt

 

Achiziții publice

  • În județele analizate sunt 5-6 firme care câștigă 50% – 70 % din achiziții. Multe dintre ele au dosare penale (evaziune fiscală, mită, favorizarea la achiziții publice etc) sau sunt conectate politic, conform informațiilor din presă
  • În Suceava și Dâmbovița am identificat 18 primării care au făcut achiziții directe la sume peste 100.000 de euro, fapt care contravine legislației.
  • Procedurile de achiziții nu sunt introduse în SEAP sau informațiile sunt incomplete, fapt care poate genera neîncredere în corectitudinea procedurii. Sunt județe (Giurgiu, Vâlcea) unde am găsit în SEAP doar jumătate dintre câștigătorii achizițiilorsau nu am găsit deloc achiziția
  • Datele despre achiziții nu sunt notificate la ANAP. Din 118 de cereri transmise către ANAP, doar pentru 9achiziții am primit răspuns, pentru restul instituția nu are date, din diverse motive
  • Denumirile proiectelor nu se regăsesc fidel în procedura de achiziții de pe SEAP
  • Există diferențe semnificative între data atribuirii contractului și numărul de atribuire din SEAP – există contracte semnate în 2010 și puse în SEAP în 2016
  • Informații eronate în SEAP privind sursa de finanțare: confuzii între PNDL și PNDR
  • Accesul la informații publice
  • Rata de răspuns la nivel de comună este de aproximativ15-20% pentru cererile legate de câștigătorii achizițiilor
  • Lipsa unei liste centralizate, publice și actualizate cu datele de contact ale autorităților publice locale
  • Documente primite în format scanat needitabil, cu o calitate a răspunsurilor scăzută și uneori târziu

 

Sursa EFOR

 

 






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *