Astazi se implinesc 110 ani de la zborul revolutionar al lui Traian Vuia!

Astăzi se împlinesc 110 ani de când Traian Vuia a reușit la Montesson, Franța, primul zbor din istoria omenirii cu un aparat mai greu decât aerul.

Ziua de 18 martie a anul 1906 marca, datorită românului Traian Vuia, momentul primului zbor din istoria omenirii cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii.

Avionul “Vuia 1”, realizat de inventatorul român Traian Vuia, era considerat de autorul său un ”aeroplan-automobil”. A fost realizat dintr-un cadru de țevi de oțel, cu aripi de pânză, bombate. Motorul, de 20 CP, funcționa cu anhidridă carbonică pe post de combustibil, iar trenul de aterizare era constituit din patru roți cu pneuri, suprafața de susținerea fiind de 14 mp. Avea o singură elice cu diametrul de 2,2 m. În total, cântărea aproximativ 250 kg, notează Agerpres. Aparatul a rulat cca 50 metri, apoi s-a desprins de la sol și a zburat 12 metri la o înălțime de 1 metru.

Astfel, a fost realizată o premieră: primul zbor mecanic din istoria omenirii fusese înfăptuit. Până atunci, decolarea dispozitivelor de zbor se realiza prin mijloace exterioare aparatului, precum catapulte, remorcări sau cabluri de lansare.

Traian Vuia, inginer și inventator, pionier al aviației românești și mondiale, s-a născut la 17 august 1872. A urmat doar temporar cursurile Școlii Politehnice din Budapesta, apoi a absolvit Facultatea de Drept din același oraș, obținând titlul de doctor în științe juridice cu disertația „Militarism și industrialism, regimul de stat și de contract”. În această perioadă, pasionat de tehnică, a construit macheta unui „aeroplan automobil”. După momentul 18 martie 1906, continuând studiul și experimentele din domeniul zborului mecanic, Traian Vuia a construit și experimentat noi tipuri de avioane perfecționate, între care două tipuri de elicoptere cu mai multe reactoare cu propulsie, care vor aduce o contribuție esențială la progresul zborului vertical (1918-1921), mai notează sursa citată. Totodată, preocupat de problema realizării unui motor performant, a reușit, în 1925, să-și înscrie numele pe o invenție care va avea o îndelungă utilizare în construcția centralelor termice: generatorul de aburi cu combustie internă și ardere catalitică.

În afara preocupărilor tehnice, Traian Vuia, rămas la Paris, se dovedește un patriot înflăcărat, militând pentru cauza românească atât în timpul primului, cât și al celui de-al Doilea Război Mondial. Între 1916-1918, a activat pentru desăvârșirea statului unitar român, organizând la Paris Comitetul național al românilor din Transilvania, care edita revista „La Transylvanie”, și în paginile căreia a semnat numeroase articole.

În anii celui de-al Doilea Război Mondial, a fost ales președintele primului comitet legal al Frontului Național Român și a publicat articole în „La Roumanie libre”, militând pentru eliberarea și revenirea la România a nord-vestului Transilvaniei, răpit în urma dictatului de la Viena, din 1940. La 27 mai 1946 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, stingându-se din viață patru ani mai târziu, pe 3 septembrie 1950, la București.

 






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *