Anul 2016 a inceput „bine” rau …

Orice început are un sfârșit și orice sfârșit este un nou început. De la anul 2015, cu bunele și relele lui ne-am luat adio fiecare pe unde am putut. Noi, cei mulți, cu familia sau împreună cu prietenii dragi sufletelor noastre. În schimb oamenii cu dare de mână și aici mă refer la o parte dintre distinșii noștri politicieni sau marii oameni de afaceri, ale căror mega afaceri se derulează doar prin contracte cu statul, căpușe la bugetul de stat, aici incluzând atât consiliile județene cât și primăriile mergându-se pe principiul parandărăt, fiind de altfel teza de doctorat a căpușarilor. Ei  au petrecut trecerea dintre ani prin țări exotice, pentru ca distinsele doamne care i-au însoțit să nu fie nevoite să suporte frigul de la noi îmbrăcate  în rochiile mult prea decoltate și crăpate, cât mai aproape de crupa șoldului  sau prin localuri de fițe unde meniul pentru o singură persoană costă cât salariul minim pe economie câștigat într-un an de peste 80% din salariații României.

Sincer nu-i invidiez, pentru că sărmanii de ei nici cel puțin odată într-un an nu au posibilitatea să fie ei înșiși. Sunt doar niște snobi ce încearcă să pară ceea ce de fapt nu sunt, fiind obligați să aibă o grimasă ce se dorește a fi un zâmbet, dar care mai de grabă semănă cu o față schimonosită de durere ca și când ar avea o durere groaznică de măsele  sau îi  strâng pantofii de firmă și colac peste pupăză mai au și diaree.

Se spune că o minune ține trei zile. Trecerea dintre ani a confirmat acest lucru. Magia sărbătorilor i-a făcut și pe potentații vremii  să vorbească despre omenie, despre bunătate, despre mântuirea spirituală a acestui neam, despre efortoul conjugat al tuturor actorașilor  politici pentru bunăstarea și propășirea neamului românesc. Au adresat urări de bine, de sănătate, de bunăstare celor peste 80% din populația țării care trăiesc de azi pe mâine, sub limita de subzistență. Cred că suntem singura țară din lume unde nu există clasa de mijloc și credeți-mă sincer mi-aș dori să mă înșel, numai că la noi, după părerea mea există  doar două clase sociale, bogați și foarte săraci. Aproape că unora dintre noi le dădeau lacrimile de bucurie gândindu-ne la cât de bine o să ne fie începând cu 2016.Numai că, nici  nu am intrat bine în noul an și pseudo politicienii noștri au început să-și dea arama pe față.

Televiziunile centrale aservite au început să facă jocurile partidelor cărora le sunt vasale. S-o creadă mutu că sunt independente! Grosul contractelor de publicitate vine tocmai de la cei care căpușează bugetul de stat sau de la firme  din afara granițelor  țării care au anumite interese legate tot de bani, cu un anumit segment politic.  Dar aceștia nu sunt statornici. Statornicia lor fiint dependentă de prognozele politice,  cum simt  că o anumită formațiune politică are un trend ascendent în preferințele electoratului, imediat  schimbă  foaia. Cei care până mai ieri erau cei mai buni devin cei mai proști și vice versa. Ce încearcă să spună aceste tonomate este că guvernul de tehnocrați,  despre care tot ei spuneau că este singura posibilitate de ieșire a României din criză, acum nu mai este bun. Că un partid parlamentar are mai mulți pușcăriabili  decât alt partid parlamentar. Că ai noștri sunt mai frumoși și mai buni decât sunt ceilalți și dacă te uiți la toate televiziunile,  singura concluzie pe care o poți trage e că în acest moment  România este condusă de corupți, de hoți, de impotenți intelectuali. Singurul lucru rău din toată această mascaradă mediatică este acela că se generalizează. Cei drept sunt foarte puțini  oamenii politici despre care putem spune cu mâna pe inimă că merită să ocupe un loc în parlament . Ceilalți,  care se tot perindă prin parlament de 26 de ani, inclusiv cei care deja au intrat în pușcărie la domiciliu, că de, cururile lor ce în copilărie erau șterse cu coceanul de porumb  nu suportă WC-ul turcesc pentru că nu este dotat cu un par de care să se țină, cum aveau ei în fundul curții, sau nu suportă coaja de săpun scăpată prin baie de o matahală de pușcăriaș, ei care au contribuit cu vârf și îndesat la distrugerea României.

Vă propun un subiect pe care să-l dezbatem împreună. Vom vorbi doar despre două exemple. – Sistemul energetic al României era foarte bine pus la punct, perfect funcțional. De ce l-am vândut italienilor,  a căror singură activitate este să majoreze valoarea kilowatului și să încaseze banii ? Termocentralele . Le-am vândut pe ce apă nu curge unor firme rusești. ( Într-o ediție viitoare vom vorbi și despre vânzarea și privatizarea CET-ului din Giurgiu și despre contractele actuale ). Firme care au depus gaj la bănci termocentralele,  atenție! Neachitate, banii acordați ca și împrumut s-au dus într-un off-shore. Au mai vândut toate instalațiile la fier vechi uitând să achite  contravaloare CET-ului conform contractului de vânzare cumpărare și cu asta basta. Ne judecăm. Cu cine?  Poate cu morile de vânt ale lui Don Quijote de la Mancha. 2- Se spune că suntem pro americani, dar majoritatea contractelor grase le-am făcut cu prietenii noștri ruși. Toate rafinăriile care funcționau la întreaga capacitate li le-am făcut cadou lor. De ce nu le-am putut gestiona noi ? Sunt foarte multe întrebări și prea puține răspunsuri.

Campania electorală începută încă din 2012 se apropie de final. Poate ar fi părut normal ca partidele să se războiască între ele, numai că războiul dur se dă în interiorul partidelor. Nu există unul singur care să vrea să se retragă de la ciolan. Cea mai mare problemă a lor este ce poziție vor ocupa pe liste. Fie ele pentru alegerile locale , fie pentru parlamentare. Dacă vor considera că poziția care li se oferă nu este una eligibilă,  cu siguranță va curge râuri, râuri de cerneală spre DNA. Vizați vor fi cei din capul listei. Războiul fraticid,  coroborat cu războiul dintre partide va face să avem parte de cele mai urâte alegeri din ultimii  26 de ani. Dacă acest lucru ar duce la epurarea casei politice aș suporta cu stoicism tot ceea ce se va întâmpla.  Dar din păcate, tare mi-e teamă că voi fi nevoit să suport acest simulacru de alegeri, nu se va schimba nimic,  iar noi vom fi obligați în continuare,  că de, ne-am dorit democrație , să suportăm mizeria în care ne vom bălăci cine știe până când.

Nu ne rămâne decât să ne rugăm la Bunul Dumnezeu să aibă grijă de noi, să le dea mintea cea de pe urmă politicienilor  să înțeleagă odată pentru totdeauna că într-o țară săracă nu pot exista oameni bogați.

I.C. MANDU






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *