21 noiembrie Intrarea in Biserica a Maicii Domnului! Se pun crengute de mar la inflorit

În ziua de 21 noiembrie este prăznuită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Vovidenia sau Ovedenia. Află care este semnificaţia sărbătorii şi ce tradiţii populare se respectă în anumite zone ale ţării.

Prima dată a fost sărbătorită în secolul VI. Pe 20 noiembrie 543, Justinian a zidit la Ierusalim, lângă ruinele templului unde a fost adusă Fecioara Maria, o biserică închinată Sfintei Fecioare. Conform obiceiului, a doua zi după sfinţire, adică pe 21 noiembrie, a început să fie serbat hramul (patronul) bisericii, adică Sfânta Fecioară, serbarea fiind consacrată aducerii ei la templu.

Sfinţii Ioachim şi Ana şi-au închinat copilul Domnului

Părinţii Maicii Domnului – Sfinţii Ioachim şi Ana – nu aveau copii. Pe vremea aceea era o mare ruşine să nu poţi fi părinte. De aceea ei s-au rugat continuu lui Dumnezeu şi nu şi-au pierdut nădejdea. L-au rugat pe Dumnezeu să le dăruiască un copil pe care au făgăduit că-l vor duce la templu şi îl vor închina Lui. Un înger le vesteşte că vor avea o fată pe care o vor numi Maria. Sfânta Ana avea 70 de ani, iar Sfântul Ioachim, 80. Ei nu au uitat de promisiunea făcută lui Dumnezeu şi după ce a împlinit trei ani, Fecioara Maria a fost dusă la templu. Fecioara a fost dusă chiar în Sfânta Sfintelor. Era locul în care nu intra decât arhiereul Zaharia o dată pe an. Aici a stat până la 15 ani.

Tradiţii şi obiceiuri

În ajunul sărbătorii copiii pun crenguţe de măr într-un vas cu apă în care pun şi agheasmă. Vasul se aşază într-un loc călduros şi luminos. Până în preajma Anului Nou, crenguţele de măr înmuguresc şi înfloresc, iar la pragul dintre ani copiii care le-au îngrijit merg cu ele la rude şi la prieteni şi le folosesc pe post de sorcovă. Cei care au fost sorcoviţi cu crengile de măr înflorite sunt apăraţi în acel an de boli şi se necazuri. Iată de ce în colindele româneşti se cântă iarna flori dalbe, flori de măr.

Se mai spune că ar fi ziua în care începe iarna şi că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi tot sezonul. Dacă în noaptea de Ovidenie va fi cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat; dacă ninge va fi o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor.

Pentru ca bucuria acestei sărbători să nu fie umbrită de post, Biserica a rânduit să fie dezlegare la peşte.

Tot acum, rugăciunile adresate Maicii Domnului de către cei care nu au copii sunt auzite şi împlinite de Născătoarea de Dumnezeu.

Sărbătoarea Luminii

Copiii aflaţi în dificultate din cauza bolilor pot fi salvaţi, fiind închinaţi în grija Maicii Domnului şi luaţi sub acoperământul ei.

Sărbătorii i se mai spune şi Vovidenia sau Ovidenia şi se mai numeşte Sărbătoarea Luminii, ziua care sparge întunericul iernii şi al morţii. De aceea există tradiţia în unele zone de a petrece această noapte cu lumină şi cu focuri aprinse. E bine să priveşti cerul cu atenţie pentru a afla semnele vremii şi ale rodului din anul ce urmează.

Pentru reuşita copiilor din familie, candela trebuie să fie aprinsă în casa fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea.

Ţăranii spun că în noaptea de Ovidenie comorile ascunse ard cu flacără albastră, iar cerurile se deschid şi animalele pot grăi cu glas omenesc.

În această zi, femeile dau de pomană “lumină de veci”. Adică, se spune că lumânarea din această zi, dată de sufletul morţilor, mai ales pentru cei care au murit fără lumânare, sau înecaţi, dar şi pentru cei vii, nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. Se mai duc la biserică bucate de post şi peşte, pentru a fi sfinţite. Acestea ajută pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere.

Rodica Dirzu






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *