1 APRILIE! Ce efect au pacalelile asupra romanilor si de unde provine traditia

Psihologul Cezar Laurenţiu Cioc descrie ce a însemnat de-a lungul timpului în cultura românească mitul şi tradiţia lui Păcală. Afla de ce românii sunt puşi pe şotii de 1 aprilie şi cât de vechi este acest obicei.
În special copiii, dar şi adulţii, asteaptă cu nerăbdare tot anul ziua de 1 aprilie pentru a îşi pune în aplicare glumele practice, păcalelile şi şotiile de tot felul. Noi, românii, avem o predispoziţie de a fi foarte originali în această zi şi această caracteristică naţională a născut în trecut mitul lui Păcală. Acesta, împreuna cu Tândală, un alt personaj pus pe „caterincă” reprezintă o chintesenţă a modului în care românul face haz de necaz şi reuşeste să se descarce de tensiuni negative prin glume, ironii, păcăleli și ceea ce tinerii de azi ar numi “luatul vieţii la mişto”.
Cine nu a citit snoavele lui Păcală şau nu a văzut filmele româneşti pe această temă, ar fi minunat să o facă astăzi pentru a înțelege cum percepea înţelepciunea populară ideea de libertate sufletească şi mentală.

Păcală este de fapt românul tipic din vechime care dădea dovadă de isteţime şi umor, calităţi ascunse sub o atitudine de simplitate şi naivitate. Era omul care deși uneori asuprit de cuceritorii veniţi să ceară pământ şi apă pe meleagurile noastre, îşi găsea refugiul în ironizarea lor dacă de înlăturat nu îi putea înlătura. Tot în tipologia psihologică a lui Păcală se încadrează şi românul care spune bancuri.
Nu e glumă, noi românii avem cele mai multe şi mai bune bancuri din Uniunea Europeană. În ele sunt portretizati satiric şi ironic popi, ţărani, doctori, oameni simpli şi comuni ca Ion şi Maria. Recent au început să prindă foarte bine bancurile cu politicieni.
Toate aceste bancuri au la bază umorul bazat pe tendinţele romanilor de a ocoli uneori elegant adevărul şi a se da singuri de gol, de a muşca mai mult decât pot înghiţi şi tot felul de fapte neconforme cu realitatea făcute într-o manieră în care nu pot stârni decât râsul. Chiar si sub comunişti, bancurile şi păcalelile nevinovate erau modalitatea românului de rând să se elibereze de frustrările sistemului. În închisorile comuniste deţinuţii politici, oameni deştepţi, spuneau bancuri pe care le creau ei înşişi pentru a-şi tine mintea vie şi funcţională în timp ce se păcăleau singuri că într-o zi vor fi liberi.
De unde vine ”April Fools” ?
Din punct de vedere istoric, tradiţia îşi are originile în dificultatea oamenilor de a se adapta trecerii de la calendarul iulian la cel gregorian. Calendarul iulian a fost introdus de  Iulius Cezar în anul 46 Î.Hr. iar anul nou se sărbătorea pe 1 aprilie. Introducerea calendarului gregorian (cel mai răspândit astăzi pe glob) a fost necesară pentru că se plia mult mai bine pe anul astronomic în timp ce calendarul iulian era mai lung decât acesta. Astfel anul nou a început să fie sărbătorit pe 1 ianuarie, dar mulți, din inerţie, îl sărbătoreau în continuare de 1 aprilie. Ei sunt cei cărora li s-a spus “april fools” adică naivi de aprilie, oameni creduli, uşor de păcălit. De aici vine obiceiul!
Tu ce glume faci astăzi?
Oriunde ai fi pe glob, dacă eşti român, azi se impune să te ţii de glume. După ce ai citit prin ziare sau ai văzut la ştiri că DNA-ul susţine azi că nu mai are corupţi de investigat, că ministrul de Finanţe în sfârşit a găsit banii pentru majorări salariale, că presedintele Iohannis a avut logoree şi nimeni nu îl putea opri din vorbit sau fostul preşedinte Băsescu a învăţat să tacă, e timpul să te ţii şi tu de o păcăleală. Dacă nu e stilul tău, măcar mergi şi pune cuiva drag că…..NU ţi-a fost dor de el!






Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *